Luke 6
1 Într-o zi de sâmbătă, trecea printre lanuri, iar discipolii lui rupeau spice și, frecându-le în mâini, le mâncau.
2 Însă unii dintre farisei au spus: „De ce faceți ceea ce nu este permis sâmbăta?”.
3 Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu ați citit ce a făcut Davíd când era flămând, el și cei care erau cu el,
4 când a intrat în casa lui Dumnezeu și, luând pâinile punerii înainte, pe care nu era permis să le mănânce decât numai preoții, a mâncat și a dat și celor ce erau cu el?”.
5 Și le-a spus: „Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.
6 Într-o altă [zi] de sâmbătă, a intrat în sinagogă și învăța. Era acolo un om a cărui mână dreaptă era paralizată.
7 Cărturarii, însă, și fariseii îl urmăreau [ca să vadă] dacă vindecă [în zi de] sâmbătă, ca să găsească de ce să-l acuze.
8 Dar el cunoștea gândurile lor și i-a spus omului care avea mâna paralizată: „Ridică-te și stai în mijloc!”. El s-a ridicat și a stat [acolo].
9 Isus le-a spus: „Vă întreb dacă este permis în zi de sâmbătă să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să o pierzi”.
10 Privindu-i pe toți de jur împrejur, i-a spus: „Întinde-ți mâna!”. [Omul] a făcut astfel și mâna lui s-a vindecat.
11 Dar ei s-au umplut de furie și vorbeau între ei ce să-i facă lui Isus.
12 În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage și a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13 Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe discipolii săi la sine și a ales doisprezece dintre ei pe care i-a numit apostoli:
14 pe Símon, cel numit Petru, și pe Andrei, fratele lui, pe Iacób și Ioan, pe Fílip și Bartoloméu,
15 pe Matei și Tóma, pe Iacób, [fiul] lui Alféu, și pe Símon numit Zelótul,
16 pe Iúda, [fiul] lui Iacób, și pe Iúda Iscariót, care a devenit trădător.
17 Coborând împreună cu ei, s-a oprit pe câmpie. O mare mulțime de discipoli ai săi și mult popor din toată Iudéea, din Ierusalím și din zona de coastă a Tírului și a Sidónului
18 au venit ca să-l asculte și să fie vindecați de bolile lor. Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați
19 și toată mulțimea căuta să-l atingă, pentru că ieșea din el o putere care-i vindeca pe toți.
20 Ridicându-și ochii spre discipolii săi, a spus: „Fericiți voi, cei săraci, căci a voastră este împărăția lui Dumnezeu!
21 Fericiți voi, care acum sunteți flămânzi, căci vă veți sătura! Fericiți voi, care plângeți acum, căci veți râde!
22 Fericiți veți fi când oamenii vă vor urî, când vă vor exclude, când vă vor insulta și vor șterge numele vostru ca infam din cauza Fiului Omului.
23 Bucurați-vă în ziua aceea și tresăltați de bucurie, căci, iată, răsplata voastră va fi mare în cer! Pentru că așa făceau și părinții lor cu profeții.
24 Dar, vai vouă, bogaților, pentru că vă primiți mângâierea!
25 Vai vouă celor care sunteți sătui acum, căci veți suferi de foame! Vai vouă, celor care râdeți acum, căci veți jeli și veți plânge!
26 Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine; pentru că așa le-au făcut părinții lor profeților falși.
27 Însă vouă, care mă ascultați, vă spun: iubiți-i pe dușmanii voștri, faceți bine celor care vă urăsc,
28 binecuvântați-i pe cei care vă blestemă, rugați-vă pentru cei care vă defăimează!
29 Celui care te lovește peste un obraz întoarce-i-l și pe celălalt, iar pe cel care-ți ia mantia nu-l împiedica să-ți ia și tunica!
30 Celui care îți cere dă-i, și de la cel care a luat dintr-ale tale nu cere înapoi!
31 Așa cum vreți ca oamenii să vă facă vouă, faceți-le la fel!
32 Dacă îi iubiți pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveți? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei care îi iubesc pe ei.
33 Și dacă faceți bine celor care vă fac bine, ce răsplată aveți? Și păcătoșii fac la fel.
34 Și dacă dați cu împrumut celor de la care sperați să primiți înapoi, ce răsplată aveți? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor ca să primească la fel înapoi.
35 Voi însă iubiți-i pe dușmanii voștri, faceți bine și dați cu împrumut fără ca să așteptați nimic, iar răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt, pentru că el este bun față de cei nerecunoscători și răi!
36 Fiți milostivi precum Tatăl vostru este milostiv!
37 Nu judecați și nu veți fi judecați; nu condamnați și nu veți fi condamnați, iertați și veți fi iertați;
38 dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată, scuturată și cu vârf vi se va da în poală, căci cu măsura cu care măsurați, vi se va măsura și vouă!”.
39 Le-a spus și o parabolă: „Poate un orb să conducă un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40 Discipolul nu este superior învățătorului, dar orice [discipol] instruit va fi la fel ca învățătorul său.
41 De ce, așadar, vezi paiul din ochiul fratelui tău, însă nu iei în seamă bârna din ochiul tău?
42 Cum poți să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău!» atunci când nu vezi bârna din ochiul tău? Ipocritule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea limpede să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
43 Căci nu este niciun pom bun care să facă fructe rele și, iarăși, niciun pom rău care să facă fructe bune,
44 pentru că orice pom se cunoaște după fructele proprii: doar nu se culeg smochine din spini și nici struguri din mărăcini.
45 Omul bun scoate binele din tezaurul bun al inimii sale, iar cel rău scoate răul din tezaurul rău al inimii sale. Căci gura lui vorbește din prisosul inimii.
46 De ce mă numiți «Doamne, Doamne!», și nu faceți ce vă spun?
47 Oricine vine la mine și ascultă cuvintele mele și le îndeplinește, vă voi arăta cu cine se aseamănă:
48 este asemenea cu omul care, construind o casă, a săpat adânc și a pus temelia pe stâncă. Venind inundația, șuvoiul s-a năpustit în casa aceea, dar nu a putut să o clatine, pentru că fusese construită bine.
49 Însă cine ascultă și nu îndeplinește este asemenea cu omul care construiește o casă pe pământ, fără temelie. Șuvoiul s-a năpustit asupra ei și îndată s-a năruit. Iar prăbușirea ei a fost mare”.