1Domnul a trimis un pește mare să-l înghită pe Ióna și Ióna a stat în pântecele peștelui trei zile și trei nopți.
2Ióna s-a rugat Domnului Dumnezeului său din pântecele peștelui.
3El a zis: „L-am chemat pe Domnul din strâmtorarea mea și mi-a răspuns; din adâncul locuinței morților am strigat și tu mi-ai auzit glasul.
4Tu m-ai aruncat în adânc, în inima mării, și un torent m-a învăluit: toate talazurile și valurile tale au trecut peste mine.
5Eu ziceam: «Sunt alungat dinaintea ochilor tăi, nu voi mai putea privi spre templul tău cel sfânt».
6M-au înconjurat apele până la gât, abisul m-a învăluit și trestia s-a împletit în jurul capului meu.
7Am coborât până la temeliile munților; zăvoarele pământului [s-au închis] în urma mea pentru totdeauna. Dar ai ridicat viața mea din groapă, Doamne Dumnezeul meu.
8Când viața mea se ofilea în mine, mi-am adus aminte de Domnul și rugăciunea mea a ajuns la tine, în templul tău cel sfânt.
9Cei care slujesc idoli ai deșertăciunii îndepărtează bunătatea de la ei.
10Dar eu, cu glas de laudă, îți voi aduce jertfă, ce am promis voi împlini. Mântuirea aparține Domnului”.
11Domnul i-a zis peștelui și el l-a vărsat pe Ióna pe uscat.