1Dar a fost o zi când au venit fiii lui Dumnezeu să stea înaintea Domnului. Și a venit și Satàna în mijlocul lor.
2Domnul i-a zis lui Satàna: „De unde vii?”. Satàna i-a răspuns Domnului și a zis: „Am străbătut pământul și m-am plimbat pe-acolo ”.
3I-a zis Domnul lui Satàna: „Ai băgat de seamă că nu este nimeni ca slujitorul meu Iob: integru și drept, se teme de Dumnezeu și se ferește de rău. El continuă să rămână tare în integritatea lui și tu m-ai întărâtat împotriva lui ca să-l ruinez degeaba.
4Satàna i-a răspuns Domnului și a zis: „Piele pentru piele! Tot ce are omul dă pentru viața lui.
5Dar întinde-ți mâna și atinge oasele lui și carnea lui! Oare nu te va «binecuvânta» în față?”.
6Domnul i-a zis lui Satàna: „Iată, este în mâna ta! Numai cruță-i viața! ”.
7Satàna a ieșit dinaintea Domnului și l-a lovit pe Iob cu o bubă rea din talpa piciorului până în creștetul [capului] său.
8[Iob] a luat un ciob ca să se scarpine cu el și stătea pe cenușă.
9Soția lui îi spunea: „Continui să rămâi tare în integritatea ta? «Binecuvântează-l» pe Dumnezeu și mori! ”.
10Dar [Iob] i-a zis: „Vorbești cum vorbește una dintre nebune. Dacă binele îl primim de la Dumnezeu, răul să nu-l primim?”. Și în toate acestea, Iob nu a păcătuit cu buzele sale.
11Și au auzit trei prieteni de-ai lui Iob de tot răul acesta care a venit asupra lui și a venit fiecare din locul său: Elifáz din Temán, Bildád din Șúah și Țofár din Naamáh, ca să-l compătimească și să-l mângâie.
12Și-au ridicat ochii de departe și nu l-au recunoscut; și-au ridicat glasul și au plâns; și-a sfâșiat fiecare mantaua și au aruncat praf deasupra capetelor spre ceruri.
13Au șezut cu el pe pământ șapte zile și șapte nopți și nimeni nu i-a spus niciun cuvânt, căci vedeau că durerea lui era foarte mare.