1Pașhúr, fiul lui Imér, preot și supraveghetor de seamă în casa Domnului, l-a auzit pe Ieremía profețind aceste cuvinte.
2Și Pașhúr l-a lovit pe profetul Ieremía și l-a pus în butuci la poarta superioară a lui Beniamín, la casa Domnului.
3Ziua următoare, Pașhúr l-a scos pe Ieremía din butuci, iar Ieremía i-a zis: „Domnul nu te mai cheamă cu numele de Pașhúr, ci Magór-Misabíb.
4Căci așa vorbește Domnul: «Iată, eu vă voi face de groază pe tine și pe cei care te iubesc; ei vor cădea de sabia dușmanilor lor și ochii tăi vor vedea! Iar pe întregul Iúda îl voi da în mâna regelui Babilónului și el îi va duce captivi în Babilón și vor fi loviți de sabie.
5Voi da toate bogățiile acestei cetăți, toate bunurile ei, tot ce are ea de preț și toate vistieriile regilor lui Iúda în mâna dușmanilor lor; ei le vor prăda, le vor lua și le vor duce în Babilón.
6Iar tu, Pașhúr, și toți cei care locuiesc în casa ta veți merge în captivitate. Tu vei merge în Babilón și acolo vei muri; acolo veți fi îngropați tu și toți cei care te iubesc, cărora le-ai profețit cu înșelătorie»”.
7M-ai sedus, Doamne, și eu m-am lăsat sedus. M-ai prins cu putere și ai fost mai puternic. Dar am devenit de batjocură toată ziua, toți râd de mine.
8Căci când vorbesc, trebuie să strig: „Violență, devastare!”. Astfel, cuvântul Domnului a devenit pentru mine spre ocară și batjocură în fiecare zi.
9Am spus: „Nu-mi voi mai aminti de el și nu voi mai vorbi în numele lui”. Dar în inima mea era ca un foc aprins, închis în oasele mele: am obosit purtându-l și nu mai pot.
10Căci am auzit calomniile multora, teroare de jur împrejur: „Învinuiți-l și-l vom învinui!”. Toți prietenii mei pândesc dacă mă clatin, poate va fi sedus și vom putea [să-l biruim] și ne vom lua răzbunarea față de el.
11Domnul este cu mine ca un luptător puternic, de aceea, cei care mă urmăresc se vor poticni și nu vor reuși [să mă biruie]; se vor rușina foarte mult pentru că nu vor avea succes, iar înjosirea lor nu va fi uitată niciodată.
12Doamne Sabaót, tu care îl încerci pe cel drept, care observi rărunchii și inima, fă-mă să văd răzbunarea ta împotriva lor, pentru că ție ți-am destăinuit cauza mea!
13Cântați Domnului, lăudați-l pe Domnul! Căci el eliberează sufletul celui nevoiaș din mâna răufăcătorilor.
14Blestemată să fie ziua în care m-am născut! Ziua în care m-a născut mama mea să nu fie binecuvântată!
15Blestemat omul care a adus vestea bună tatălui meu: „Ți s-a născut un fiu de parte bărbătească”, aducându-i bucurie!
16Să fie omul acela precum cetățile pe care le-a distrus Domnul și nu a regretat! Să audă țipăt dimineața și strigăt de luptă la vremea amiezii!
17De ce nu am fost omorât în pântece ca să-mi fi fost mama mormânt și pântecele ei, o sarcină pentru totdeauna?
18Pentru ce am ieșit din pântece? Că să văd trudă și chin și să mi se termine zilele în rușine?