1Iată, mâna Domnului nu s-a scurtat încât să nu poată mântui, nici urechea lui nu s-a îngreunat încât să nu poată asculta.
2Dimpotrivă, fărădelegile voastre au devenit despărțitură între voi și Dumnezeul vostru și păcatele voastre au ascuns fața lui de la voi, ca să nu asculte.
3Palmele voastre sunt pătate de sânge și degetele voastre, de fărădelege; buzele voastre spun minciună și limba voastră murmură nedreptate.
4Nu este cine să proclame dreptate și nimeni nu judecă în adevăr; se încred în nimicuri și vorbesc în van; zămislesc chin și dau naștere la fărădelege.
5Clocesc ouă de șarpe veninos și țes pânză de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor moare și, dacă unul se sparge, iese o viperă.
6Țesăturile lor nu devin haine și nu se vor acoperi cu lucrările lor; lucrările lor sunt lucrarea fărădelegii și fapte de violență sunt în mâinile lor.
7Picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri ale fărădelegii, violență și distrugere este pe cărările lor.
8Nu cunosc calea păcii și nu este judecată pe căile lor; potecile lor s-au încâlcit pentru ei și oricine merge pe ele nu cunoaște pacea.
9De aceea, judecata este departe de noi și dreptatea nu ajunge la noi; am așteptat lumină, și, iată, întuneric, strălucire, și umblăm în beznă!
10Bâjbâim ca orbii pe lângă zid, bâjbâim asemenea celor fără ochi; ne prăbușim la amiază ca în amurg și suntem ca niște morți printre cei vii.
11Toți mormăim ca urșii și gângurim ca porumbeii; așteptăm judecata, dar nu este, mântuirea, dar este departe de noi.
12Nelegiuirile noastre s-au înmulțit înaintea ta și păcatele noastre dau mărturie împotriva noastră; Căci nelegiuirile noastre sunt cu noi și păcatele noastre le cunoaștem:
13nelegiuirea și renegarea Domnului, îndepărtarea de la urmarea Dumnezeului nostru, vorbirea care asuprește, revolta născocită și murmurată în inimă, cuvintele mincinoase.
14Judecata a alunecat în urmă și dreptatea stă departe; pentru că adevărul s-a poticnit în piață și dreptatea nu poate să intre.
15Adevărul lipsește și cel care se îndepărtează de rău este prădat; Domnul a văzut și [aceasta] a fost rău în ochii lui, pentru că nu mai este judecată.
16A văzut că nu există niciun om și s-a înfiorat că nu este niciun mijlocitor; brațul lui s-a întins pentru el și dreptatea lui l-a sprijinit.
17A îmbrăcat dreptatea ca o platoșă și ca un coif al mântuirii pe capul lui; a îmbrăcat hainele răzbunării și gelozia l-a învăluit ca un acoperământ și ca o mantie.
18El îi va răsplăti după faptele lor: furie pentru adversari, pedeapsă pentru dușmani și insulelor le va da pedeapsă.
19Se vor teme cei de la vest de numele Domnului și cei de la răsăritul soarelui, de gloria lui; când adversarul va veni ca un râu, Duhul Domnului va ridica steagul împotriva lui.
20Va veni un răscumpărător pentru Sión și pentru cei din Iacób care se vor întoarce de la nelegiuire – oracolul Domnului.
21„Cât despre mine, aceasta este alianța mea cu ei”, spune Domnul: „Duhul meu care este asupra ta și cuvintele mele pe care le-am pus în gura ta nu vor fi îndepărtate din gura ta, nici din gura descendenței tale, nici din gura descendenței descendenței tale – spune Domnul – de acum și până-n veci”.