1„Iată, regele va domni cu dreptate și conducătorii vor conduce cu judecată.
2Omul va fi ca un adăpost împotriva vântului și ca o ascunzătoare împotriva furtunii, ca pâraiele de apă într-un loc uscat și ca umbra unei stânci mari pe un pământ uscat.
3Ochii celor care văd nu vor fi legați și urechile celor ce aud vor asculta.
4Inima celor nechibzuiți va înțelege cunoașterea și limba celor bâlbâiți va vorbi curând cu claritate.
5Nebunul nu se va mai numi ales, nici cel zgârcit nu se va mai numi darnic.
6Căci nebunul spune nebunii și, în inima lui, săvârșește răul ca să se poarte cu fățărnicie și să vorbească lucruri eronate împotriva Domnului; să lase gol sufletul celui flămând și să ia băutura celui însetat.
7Armele celui zgârcit sunt rele; face planuri viclene ca să-i ruineze pe cei nevoiași, [spune] cuvinte mincinoase când cel sărac vorbește cu judecată.
8Dar cel ales face planuri alese și se ridică [să facă lucruri] alese. Împotriva femeilor din Ierusalím
9Femei fără grijă, ridicați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, plecați urechea la cuvântul meu!
10Într-un an și câteva zile, veți tremura, voi care sunteți nepăsătoare, căci culesul viilor se va termina și adunatul [roadelor] nu va veni.
11Cutremurați-vă, voi cele fără de grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, dezgoliți-vă și încingeți-vă coapsele!
12Bateți-vă pieptul pentru câmpiile mănoase, pentru viile roditoare!
13Pe pământul poporului meu vor crește spini și mărăcini, ba chiar și pe toate casele de bucurie din cetatea cea veselă.
14Palatul va fi părăsit, cetatea zgomotoasă va fi abandonată, dealul și turnul de pază vor fi peșteri pentru totdeauna, bucurie pentru măgarii sălbatici, pășune pentru turme.
15[Acestea] până când va fi revărsat asupra noastră Duhul din înalt, pustiul va deveni grădină, iar grădina va fi considerată ca o pădure.
16Judecata va locui în pustiu și dreptatea se va așeza în grădină.
17Lucrarea judecății va fi pacea și rodul dreptății, pentru totdeauna, vor fi liniștea și siguranța.
18Poporul meu va sta în locuința păcii, în sălașuri sigure și în locuri de odihnă fără griji.
19Când asupra pădurii va cădea grindina, cetatea va fi umilită.
20Fericiți sunteți voi care semănați de-a lungul tuturor apelor și care lăsați [libere] picioarele boului și ale măgarului.