1Iacób și-a ridicat ochii și s-a uitat; și, iată, venea Esáu, care avea cu el patru sute de oameni. Atunci și-a împărțit copiii între Léa, Rahéla și cele două servitoare.
2Le-a pus pe servitoare cu copiii lor înainte, pe Léa și copiii după ei și pe Rahéla și Iosíf în urmă.
3El a trecut înaintea lor și s-a prosternat până la pământ de șapte ori, până când s-a apropiat de fratele său.
4Esáu a alergat în întâmpinarea lui, l-a îmbrățișat, i-a căzut pe grumaz și l-a sărutat. Și au plâns.
5Și-a ridicat ochii, a văzut femeile și copiii și a zis: „Cine sunt aceștia [care sunt] cu tine?”. [Iacób] a răspuns: „Copiii pe care Dumnezeu s-a milostivit [să-i dăruiască] servitorului tău”.
6Atunci s-au apropiat servitoarele, ele și copiii lor, și s-au prosternat;
7apoi s-au apropiat și Léa și copiii ei și s-au prosternat; iar la urmă s-au apropiat Iosíf și Rahéla și s-au prosternat.
8El a zis: „Ce ai [de gând] cu toată tabăra pe care am întâlnit-o?”. [Iacób] i-a zis: „Pentru ca să aflu har în ochii stăpânului meu”.
9Esáu a zis: „Eu am destul, fratele meu; să fie ale tale cele pe care le ai!”.
10Iacób a răspuns: „Nu, te rog! Dacă am aflat har în ochii tăi, primește darul meu din mâna mea; căci am văzut fața ta așa cum aș fi văzut fața lui Dumnezeu, așa de binevoitor mi-ai fost.
11Primește, te rog, binecuvântarea mea, care ți-a fost adusă, fiindcă Dumnezeu s-a milostivit de mine și am de toate!”. Și a stăruit, iar el a primit.
12[Esáu] a zis: „Să plecăm și să mergem; eu voi merge înaintea ta”.
13[Iacób] i-a zis: „Domnul meu știe că fiii sunt gingași și că am în grijă oi și vaci care alăptează; dacă le mânăm, într-o singură zi va muri toată turma.
14Domnul meu s-o ia înaintea servitorului său; și eu voi pleca pe urmă, la pas cu turma de dinaintea mea și la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seír”.
15Esáu a zis: „Să-ți las din oamenii care sunt cu mine?”. El a spus: „Pentru ce aceasta? Mi-ajunge că am aflat har în ochii stăpânului meu!”.
16În acea zi, Esáu s-a întors pe drumul său spre Seír.
17În ceea ce-l privește, Iacób a plecat spre Sucót. Și-a construit o casă și a făcut colibe pentru turme. De aceea s-a dat locului numele de Sucót.
18Iacób a ajuns cu bine în cetatea Síhem, care este în țara Canaán, când a venit din Padán-Arám și și-a fixat tabăra în fața cetății.
19A dobândit partea de câmp unde și-a întins cortul din mâna fiilor lui Hamór, tatăl lui Síhem, cu o sută de chesíta.
20A ridicat acolo un altar și l-a numit „El-Elohé-Israél ”.