1Abrahám și-a luat din nou o soție, numită Chetúra.
2Ea i-a născut pe Zimrán, pe Iocșán, pe Medán, pe Madián, pe Ișbác și pe Șúah.
3Iocșán le-a dat naștere lui Șebá și lui Dedán. Fiii lui Dedán au fost: Așurím, Letușím și Leumím.
4Fiii lui Madián au fost: Efá, Éfer, Enóh, Abída și Eldaá. Toți aceștia sunt fiii Chetúrei.
5Abrahám i-a dat lui Isáac tot ce avea el,
6iar fiilor concubinelor pe care le-a avut Abrahám le-a dat daruri și, pe când era încă în viață, i-a trimis de lângă Isáac, fiul său, spre est, în ținutul Qédem.
7Acestea sunt zilele anilor vieții lui Abrahám pe care le-a trăit: o sută șaptezeci și cinci de ani.
8Abrahám și-a dat duhul și a murit după o bătrânețe fericită, bătrân și sătul [de zile], și a fost adăugat la poporul său.
9Isáac și Ismaél, fiii săi, l-au îngropat în peștera Macpéla, în ogorul lui Efrón, fiul lui Țóhar, hetéul, care este față în față cu Mamré,
10ogorul pe care-l cumpărase Abrahám de la fiii lui Het. Acolo au fost îngropați Abrahám și Sára, soția sa.
11După moartea lui Abrahám, Dumnezeu l-a binecuvântat pe fiul său Isáac. El locuia lângă Béer-Lahái-Roí.
12Acestea sunt generațiile lui Ismaél, fiul lui Abrahám, pe care i-l născuse lui Abrahám Agár, egiptéanca, servitoarea Sárei.
13Acestea sunt numele fiilor lui Ismaél, după numele lor și după generația lor: întâiul născut al lui Ismaél, Nebaiót, Chedár, Adbeél, Mibsám,
14Mișmá, Dumá, Mása;
15Hadád, Téma, Ietúr, Nafíș și Chédma.
16Aceștia sunt fiii lui Ismaél și acestea sunt numele lor, după așezările și taberele lor. Ei sunt cei doisprezece principi după neamurile lor.
17Aceștia sunt anii vieții lui Ismaél: o sută treizeci și șapte de ani. El și-a dat duhul și a murit și a fost adăugat la poporul său.
18Ei au locuit de la Havilá până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Asíria. El s-a așezat în fața tuturor fraților lui.
19Aceasta este descendența lui Isáac, fiul lui Abrahám. Abrahám l-a născut pe Isáac.
20Isáac avea patruzeci de ani când a luat-o de soție pe Rebéca, fiica lui Betuél, arameul, din Padán-Arám, sora lui Lában, Àrameul.
21Isáac s-a rugat Domnului pentru soția sa, căci era sterilă. Domnul l-a ascultat și Rebéca, soția sa, a zămislit.
22Copiii se băteau în [sânul] ei; și ea a zis: „Dacă-i așa, de ce mi se întâmplă asta mie?”. Și s-a dus să caute [răspuns] la Domnul.
23Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în sânul tău și două popoare din măruntaiele tale se vor despărți. Un popor va fi mai tare decât celălalt popor și cel mai mare îl va sluji pe cel mai mic ”.
24S-au împlinit zilele când avea să nască; și, iată, în sânul ei erau doi gemeni.
25A ieșit primul și era roșu; era în întregime ca o mantie de păr; și i-au pus numele Esáu.
26Apoi a ieșit fratele său și mâna lui ținea călcâiul lui Esáu; și i-a pus numele Iacób. Isáac era în vârstă de șaizeci de ani când s-au născut ei.
27Băieții s-au făcut mari. Esáu a ajuns un vânător care cunoștea [arta vânătorii], om al câmpiei; dar Iacób era un om integru, locuind în corturi.
28Isáac îl iubea pe Esáu pentru că îi plăcea vânatul lui; Rebéca, însă, îl iubea pe Iacób.
29Odată, Iacób a pregătit o fiertură, Esáu a venit de la câmp și era frânt [de oboseală].
30Esáu i-a zis lui Iacób: „Dă-mi, te rog, să mănânc din fiertură, fiertura asta roșie, fiindcă sunt frânt”. De aceea i s-a dat numele Edóm.
31Iacób a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întâi-născut!”.
32Esáu a zis: „Iată, eu sunt pe moarte; la [ce-mi slujește] dreptul de întâi-născut?”.
33Iacób a zis: „Jură-mi astăzi!”. Și el i-a jurat și, astfel, i-a vândut dreptul de întâi-născut lui Iacób.
34Iacób i-a dat lui Esáu pâine și fiertură de linte. El a mâncat și a băut; apoi s-a ridicat și a plecat. Astfel și-a disprețuit Esáu dreptul de întâi-născut.