1„Când veți împărți țara ca moștenire, să aduceți un dar Domnului o parte sfântă din țară! Să fie lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii: este partea sfântă între toate hotarele, de jur împrejur!
2Din aceasta, va fi pentru sanctuar cinci sute pe cinci sute, un pătrat de jur împrejur, și cincizeci de coți în apropierea lui, de jur împrejur.
3Din măsurătoarea aceasta, să măsori douăzeci și cinci de mii lungime și o lățime de zece mii și acolo să fie sanctuarul și Sfânta Sfintelor!
4Este partea sfântă din țară: să fie pentru preoții care slujesc sanctuarul și care se apropie să-l slujească pe Domnul. Să fie un loc pentru casele lor și un loc sfânt pentru sanctuar!
5Apoi, douăzeci și cinci de mii în lungime și zece mii în lățime să fie pentru leviții care slujesc casa! Să fie proprietatea lor, douăzeci de camere.
6Să dați cetății cinci mii în lățime și douăzeci și cinci de mii în lungime, pe lângă darul sanctuarului: să fie pentru întreaga casă a lui Israél!
7Pentru căpetenie, să fie de o parte și de alta a darului pentru sanctuar și a proprietății cetății, de-a lungul darului pentru sanctuar și de-a lungul proprietății cetății, în partea de vest și în partea de est, aceeași lungime a moștenirii, de la hotarul de vest spre hotarul de est.
8Țara va fi a lui ca proprietate și căpeteniile mele nu vor mai oprima poporul meu, iar țara va fi dată casei lui Israél și triburilor sale”.
9Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Este prea mult pentru voi, căpetenii ale lui Israél! Îndepărtați violența și asuprirea, faceți judecată și dreptate și ridicați impozitele de la poporul meu – oracolul Domnului Dumnezeu!
10Să aveți balanță dreaptă, éfă dreaptă și bat drept!
11Éfa și batul să aibă aceeași măsură, adică batul să cuprindă a zecea parte dintr-un ómer și a zecea parte din ómer să fie éfa! În funcție de ómer să fie măsura lor.
12Síclul să fie de douăzeci de ghere! Douăzeci de sícli plus douăzeci și cinci de sícli plus cincisprezece sícli să fie pentru voi o mină!
13Acesta este darul ridicat pe care-l veți aduce: a șasea parte de éfă dintr-un ómer de grâu și a șasea parte de éfă dintr-un ómer de orz.
14Untdelemnul stabilit – după batul de untdelemn – a zecea parte din bat dintr-un kor, adică zece bați dintr-un ómer, pentru că zece bați sunt un ómer.
15Din turmă, o oaie la două sute, din pășunile udate ale lui Israél pentru ofrandă, pentru ardere de tot și pentru [jertfa] de împăcare, ca să facă ispășire pentru ei – oracolul Domnului.
16Tot poporul țării va fi [ținut] la acest dar pentru căpetenia lui Israél.
17Sunt [de datoria] căpeteniei arderile de tot, ofranda, libațiunea pentru sărbători, pentru lunile noi, pentru sabáturi, pentru toate sărbătorile casei lui Israél. El să facă [jertfa] pentru păcat, ofranda, arderea de tot și [jertfa] de împăcare, ca să facă ispășire pentru casa lui Israél”.
18Așa spune Domnul Dumnezeu: „În prima zi a lunii întâi, ia un vițel din cireadă, fără cusur, și purifică sanctuarul!
19Preotul să ia din sângele [jertfei] pentru păcat, să pună pe ușorii casei, pe cele patru colțuri ale încheieturii altarului și pe ușorii porții de la curtea interioară!
20Astel să faci în ziua a șaptea a lunii pentru cel care a rătăcit din neștiință! Și să faci ispășire pentru casă!
21În ziua a paisprezecea a primei luni, să aveți Paștele, sărbătoare de o săptămână de zile: să se mănânce ázime!
22Căpetenia să aducă, în ziua aceea, pentru sine și pentru tot poporul țării, un vițel ca [jertfă] pentru păcat!
23În cele șapte zile ale sărbătorii, să aducă pe zi drept ardere de tot pentru Domnul șapte viței și șapte berbeci fără cusur timp de șapte zile, iar ca [jertfă] pentru păcat, un țap pe zi.
24Să aducă drept ofrandă o éfă pentru vițel și o éfă pentru berbec și untdelemn, un hin pentru o éfă.
25În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, la sărbătoare, să faci tot la fel timp de șapte zile: [jertfă] pentru păcat, ardere de tot, ofrandă și untdelemn!