Ezekiel 33
1 Cuvântul Domnului a fost către mine:
2 „Fiul omului, vorbește-le fiilor poporului tău și spune-le: «Când într-o țară voi face să vină sabia asupra ei și poporul țării va lua un om dintre hotarele sale ca să-l pună să fie pentru ei străjer,
3 dacă [străjerul] va vedea sabia venind asupra țării, să sune din trâmbiță și să avertizeze poporul!
4 Dacă cineva aude sunetul trâmbiței și nu ia aminte, dacă sabia va veni și-l va lua, sângele lui să fie asupra capului lui,
5 pentru că a auzit sunetul trâmbiței și nu a luat aminte: sângele lui să fie asupra lui! Dar dacă ia aminte, își poate scăpa viața.
6 Dar străjerul care vede sabia venind și nu sună din trâmbiță, iar poporul nu va fi avertizat, și dacă vine sabia și ia viața de la ei, el va fi luat nelegiuirea lui, iar eu voi căuta sângele lor în mâna străjerului ».
7 Iar pe tine, fiul omului, te pun străjer pentru casa lui Israél. Ascultă din gura mea cuvântul și avertizează-i din partea mea!
8 Când îi voi spune celui rău: «Răule, vei muri!», dar tu nu-i vei spune ca să-l avertizezi pe cel rău de la calea sa, el, cel rău, va muri din cauza nelegiuirii sale, iar eu voi căuta sângele lui din mâna ta.
9 Dar dacă tu îl vei avertiza pe cel rău să se întoarcă de la calea lui, iar el nu se întoarce de la calea lui, el va muri din cauza nelegiuirii sale, dar tu îți vei salva viața.
10 Tu, fiul omului, spune-i casei lui Israél: voi spuneți așa: «Răutățile noastre și păcatele noastre sunt asupra noastră și noi lâncezim în ele; cum am putea să trăim?»;
11 așadar, spune-le: «Viu sunt eu – oracolul Domnului Dumnezeu – nu-mi găsesc plăcerea în moartea celui rău, ci să se întoarcă cel rău de la calea lui și să trăiască. Întoarceți-vă, întoarceți-vă de la căile voastre cele rele! Pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israél?».
12 Tu, fiul omului, spune-le fiilor poporului tău: «Dreptatea celui drept nu-l va salva în ziua când va comite răul și răutatea celui rău nu-l va face să cadă din cauza ei în ziua când se va întoarce de la răutatea lui; cel drept nu va putea să trăiască prin ea în ziua când va păcătui.
13 Când îi voi spune celui drept că va trăi, iar el se va încrede în dreptatea lui și va face nedreptatea, toată dreptatea lui nu va mai fi amintită și el va muri în nedreptatea lui pe care a făcut-o.
14 Dar când îi voi spune celui rău că va muri, iar el se întoarce de la păcatul lui și face judecată și dreptate,
15 dacă dă înapoi garanția și repară jaful, dacă umblă în hotărârile dătătoare de viață pentru ca să nu mai facă nedreptatea, va trăi și nu va muri.
16 Toate păcatele pe care le-a săvârșit nu-i vor mai fi amintite: a făcut judecată și dreptate, va trăi!
17 Dar fiii poporului tău zic: ‹Nu este dreaptă calea Domnului›, când de fapt calea lor nu este dreaptă.
18 Dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui și face nedreptate, va muri din cauza [nedreptății].
19 Dar dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face judecată și dreptate, datorită lor va trăi.
20 Întrucât voi ziceți: ‹Nu este dreaptă calea Domnului›, vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israél!»”.
21 În anul al doisprezecelea, în [ziua] a zecea a lunii a cincea a deportării noastre, cineva scăpat din Ierusalím a venit la mine și mi-a zis: „Cetatea a fost lovită”.
22 Mâna Domnului a fost asupra mea seara înainte să fi venit cel scăpat. Mi-a deschis gura până să vină la mine dimineața, mi-a deschis gura și nu am mai fost mut.
23 Cuvântul Domnului a fost către mine:
24 „Fiul omului, cei care locuiesc în aceste locuri devastate din pământul lui Israél zic: «Abrahám era singur și a luat în stăpânire țara. Noi suntem mulți și nouă ne-a fost dată țara ca s-o luăm în stăpânire».
25 De aceea, spune-le: așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voi mâncați deasupra sângelui, ochii voștri îi ridicați spre idoli și vărsați sânge: vreți voi să luați în stăpânire țara?
26 Voi, care credeți că stați în picioare datorită săbiilor voastre, comiteți lucruri abominábile și fiecare o întinează pe soția aproapelui său: vreți voi să luați în stăpânire țara?».
27 Așa să le spui: așa zice Domnul Dumnezeu: «Viu sunt eu! Cei care sunt în locurile devastate vor cădea de sabie, cei care sunt pe suprafața câmpiei vor fi dați ca hrană animalelor, iar cei care sunt în fortărețe și în peșteri vor muri de ciumă.
28 Voi da țara devastării și pustiirii și va înceta mândria puterii voastre. Vor fi devastați munții lui Israél și nu va mai fi cine să-i treacă.
29 Vor cunoaște că eu sunt Domnul când voi da țara devastării și pustiirii din cauza tuturor lucrurilor abominábile pe care le-au făcut».
30 Cât despre tine, fiul omului, fiii poporului tău vorbesc despre tine lângă zidurile și intrările caselor. Spune unul către altul și fiecare către fratele său: «Veniți să ascultăm care este cuvântul care a ieșit din gura Domnului!».
31 Ei vin înaintea ta ca un popor, stau înaintea ta ca poporul meu. Ei ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc. [Cuvinte] dulci sunt în gura lor, ei fac și umblă după câștigul inimii lor.
32 Iată, tu ești pentru ei ca o cântare plăcută, cu glas frumos și bun cântăreț. Ei ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc.
33 Când vor veni [acestea] – și, iată, vin – vor cunoaște că este un profet în mijlocul lor”.