Ezekiel 12
1 Cuvântul Domnului a fost către mine:
2 „Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei case răzvrătite: au ochi ca să vadă, și nu văd; au urechi ca să asculte, și nu ascultă, pentru că sunt o casă răzvrătită.
3 Fiul omului, fă-ți bagajul ca de deportați și pleacă în exil ziua, în văzul lor. Pleacă în exil din locul tău către un alt loc în văzul lor! Poate vor vedea că sunt o casă răzvrătită.
4 Scoate-ți bagajele ca bagajele deportaților ziua, în văzul lor, iar tu ieși seara, în văzul lor, așa cum ies deportații!
5 În văzul lor să sapi în zid și să ieși prin el!
6 În văzul lor să porți [bagajele] pe umăr; să ieși în amurg și să-ți acoperi fața ca să nu vezi pământul, pentru că eu te-am pus semn pentru casa lui Israél!”.
7 Am făcut așa cum mi-a fost poruncit: mi-am scos bagajele ca bagajele deportaților ziua, iar seara am săpat în zid cu mâna; le-am scos în amurg, purtându-le pe umerii mei, în văzul lor.
8 Cuvântul Domnului a fost către mine dimineața:
9 „Fiul omului, nu ți-a zis casa lui Israél, casa răzvrătită: «Ce faci?»?
10 Spune-le: «Profeția aceasta este pentru principele din Ierusalím și pentru toată casa lui Israél care este în mijlocul lui».
11 Spune: «Eu sunt un semn pentru voi. Așa cum am făcut eu, așa li se va face și lor: vor merge în deportare, în captivitate.
12 Principele care este în mijlocul lor va purta [bagajul] pe umăr, în amurg va ieși; vor săpa în zid ca să iasă, el își va acoperi fața ca să nu vadă cu ochii pământul.
13 Îmi voi întinde plasa asupra lui și el va cădea în capcana mea. Îl voi duce în Babilón, în țara caldéilor, pe care nu o va vedea, deși va muri acolo.
14 Pe toți cei care sunt în jurul lui spre a-l ajuta și pe toate trupele lui le voi împrăștia în toate vânturile și sabia o voi scoate în urma lor.
15 Atunci vor cunoaște că eu sunt Domnul, când îi voi împrăștia între neamuri și îi voi înstrăina printre țări.
16 Dar voi face să rămână dintre ei un număr [mic] de oameni, de la sabie, de la foamete și de la ciumă, ca să povestească toate lucrurile lor abominábile printre neamurile la care vor ajunge ca să știe că eu sunt Domnul»”.
17 Cuvântul Domnului a fost către mine:
18 „Fiul omului, îți vei mânca pâinea cu tremur și-ți vei bea apa cu spaimă și îngrijorare.
19 Spune poporului țării: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu către locuitorii din Ierusalím și către ținutul lui Israél: își vor mânca pâinea cu îngrijorare și își vor bea apa în devastare; căci țara lor va fi devastată din cauză că este plină de violența tuturor celor care locuiesc în ea.
20 Cetățile care sunt locuite vor fi pustiite și țara va fi devastată și veți ști că eu sunt Domnul»”.
21 Cuvântul Domnului a fost către mine:
22 „Fiul omului, ce este cu acest proverb la voi cu privire la pământul lui Israél: «Zilele se lungesc și piere orice viziune»?
23 De aceea, spune-le: așa vorbește Domnul: «Voi face să înceteze proverbul acesta și nu va mai fi proverb ca el în Ierusalím». Pentru aceasta, spune-le: «Se apropie zilele și cuvântul oricărei viziuni».
24 Căci nu va mai fi nicio viziune falsă sau oracol lingușitor în mijlocul casei lui Israél.
25 Căci eu, Domnul, voi vorbi. Și ceea ce voi spune, cuvântul acela se va împlini și nu va mai întârzia. Într-adevăr, în zilele voastre, casă răzvrătită, voi spune un cuvânt și-l voi împlini” – oracolul Domnului Dumnezeu.
26 Cuvântul Domnului a fost către mine:
27 „Fiul omului, iată, casa lui Israél zice: «Viziunile pe care le vede sunt după multe zile și profețește pentru timpuri îndepărtate!».
28 De aceea, spune-le: așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Nu va mai întârzia niciun cuvânt al meu; ceea ce voi spune, cuvântul acela se va împlini»” – oracolul Domnului Dumnezeu.