1Unii dintre cei care coborâseră din Iudéea îi învățau pe frați: „Dacă nu primiți circumcízia, după obiceiul care vine de la Moise, nu puteți să vă mântuiți”.
2Întrucât s-a ivit o divergență și o discuție aprinsă între Paul și Barnàba și aceștia, au hotărât ca Paul și Barnàba, împreună cu alți câțiva dintre ei, să urce la apostoli și la prezbíterii din Ierusalím în legătură cu această dispută.
3Așadar, trimiși fiind de comunitate, ei au străbătut Fenícia și Samaría povestind despre convertirea păgânilor și au făcut o mare bucurie tuturor fraților.
4Când au ajuns la Ierusalím, au fost primiți de comunitate, de apostoli și de prezbíteri și au povestit tot ce a făcut Dumnezeu cu ei.
5Dar unii din gruparea fariseilor care crezuseră s-au ridicat și au spus: „Trebuie să primească circumcízia și să li se poruncească să țină Legea lui Moise”.
6Apostolii și prezbíterii s-au adunat să analizeze acest lucru.
7După o discuție îndelungată, Petru s-a ridicat și le-a zis: „Fraților, voi știți prea bine că din primele zile Dumnezeu m-a ales între voi pentru ca, prin gura mea, păgânii să asculte cuvântul evangheliei și să creadă.
8Iar Dumnezeu, care cunoaște inimile, a dat mărturie în favoarea lor, dându-le pe Duhul Sfânt ca și nouă
9și nu a făcut nicio deosebire între noi, căci le-a curățat inimile prin credință.
10Așadar, de ce îl ispitiți acum pe Dumnezeu punând pe umerii discipolilor un jug pe care nici părinții noștri și nici noi nu l-am putut duce?
11Dar noi credem că suntem mântuiți în același fel ca și ei prin harul Domnului Isus”.
12Atunci toată mulțimea a tăcut și-i asculta pe Barnàba și pe Paul, care explicau câte semne și minuni a făcut Dumnezeu prin ei între păgâni.
13Când au terminat ei, a luat cuvântul Iacób și a zis: „Fraților, ascultați-mă!
14Símon a explicat cum de la început Dumnezeu a avut grijă să-și aleagă dintre păgâni un popor pentru numele său.
15Cu acest fapt se potrivesc cuvintele profeților, după cum este scris:
16«După acestea mă voi întoarce și voi înălța cortul lui Davíd care căzuse; n voi reclădi ruinele sale și îl voi reînălța.
17Pentru ca să-l caute pe Domnul cei care vor rămâne dintre oameni și toate națiunile asupra cărora este invocat numele meu, zice Domnul care face
18cunoscute aceste lucruri din veșnicie».
19De aceea, eu judec că nu trebuie să-i tulburăm pe aceia dintre păgâni care se întorc la Dumnezeu,
20ci să li se scrie atât: să se ferească de contaminările cu idolii, de desfrânare, de animale sufocate și de sânge.
21Căci Moise, din generațiile de demult, are în fiecare cetate predicatori care îl citesc în sinagogi în fiecare sâmbătă ”.
22Atunci apostolii și prezbíterii, împreună cu toată comunitatea, au hotărât să aleagă câțiva oameni dintre ei și să-i trimită la Antiohía împreună cu Paul și Barnàba, pe Iúda, numit Bársaba, și pe Síla, bărbați de frunte printre frați.
23Au trimis prin ei [o scrisoare]: „Apostolii și prezbíterii, frații [voștri], către frații din Antiohía, Siria și Cilícia, [care provin] dintre păgâni: Salutare!
24Deoarece am auzit că unii dintre noi, care au plecat fără să le fi poruncit noi, v-au tulburat sufletele prin cuvintele lor,
25am hotărât în unanimitate să alegem câțiva oameni și să-i trimitem la voi împreună cu iubiții noștri Barnàba și Paul,
26oameni care și-au închinat viața pentru numele Domnului nostru Isus Cristos.
27Totodată, vi i-am trimis pe Iúda și pe Síla ca și ei să vă vestească acestea prin cuvânt.
28Căci Duhul Sfânt și noi am hotărât să nu vă mai impunem nicio povară în afară de acestea care sunt necesare:
29să vă feriți de carnea jertfită idolilor, de sânge, de [animale] sufocate și de desfrânare; dacă vă veți feri de acestea, bine veți face. Cu bine!”.
30Așadar, după ce și-au luat rămas bun, au coborât la Antiohía și, adunând mulțimea, le-au dat scrisoarea.
31Când au citit-o, s-au bucurat de această încurajare.
32Iúda și Síla, care erau și ei profeți, i-au încurajat pe frați și i-au întărit prin multe cuvinte.
33După ce au rămas câtva timp acolo, au fost lăsați de către frați să plece la cei care îi trimiseseră cu [urări de] pace.
34
35Iar Paul și Barnàba au rămas la Antiohía, învățând și predicând vestea cea bună a cuvântului Domnului împreună cu mulți alții.
36După câteva zile, Paul i-a spus lui Barnàba: „Să ne întoarcem și să-i vizităm pe frații din fiecare cetate prin care am vestit cuvântul Domnului și să vedem ce mai fac!”.
37Barnàba voia să-l ia cu el și pe Ioan, numit Marcu,
38dar Paul considera că [nu se cuvenea] să-l ia cu ei pe cel care se despărțise de ei în Pamfília și nu-i însoțise în lucrarea lor.
39S-a iscat o neînțelegere între ei, încât s-au despărțit unul de altul. Barnàba, luându-l pe Marcu, s-a îmbarcat spre Cípru,
40iar Paul, alegându-l pe Síla, a plecat după ce a fost încredințat harului Domnului de către frați.
41El cutreiera Siria și Cilícia întărind Bisericile.