1 Samuel 4
1 Cuvântul lui Samuél a fost [adresat] întregului Israél. Israél a ieșit înaintea filisténilor la război. Și-au fixat tabăra la Ebén-Ézer, iar filisténii și-au fixat tabăra la Aféc.
2 Filistenii s-au așezat în linie de luptă înaintea lui Israél și lupta s-a întins. Israél a fost bătut de filisténi: au ucis în linia de luptă, în câmp, cam la patru mii de oameni.
3 Poporul a venit în tabără și bătrânii lui Israél au zis: „De ce ne-a lovit Domnul astăzi înaintea filisténilor? Să aducem cu noi arca alianței Domnului de la Șílo: să vină în mijlocul nostru și să ne salveze din mâna dușmanilor noștri!”.
4 Poporul a trimis la Șílo și au luat de acolo arca alianței Domnului Sabaót care șade peste heruvimi. Acolo erau cei doi fii ai lui Éli – Hófni și Pinhás – cu arca alianței lui Dumnezeu.
5 Când a ajuns arca alianței Domnului în tabără, tot Israélul a scos un strigăt puternic și s-a cutremurat pământul.
6 Filistenii au auzit răsunetul stigătului și au zis: „Ce înseamnă acest strigăt puternic în tabăra evreilor?”. Și au aflat că arca Domnului a venit în tabără.
7 Filistenilor le-a fost frică fiindcă spuneau: „A venit Dumnezeu în tabără! Vai de noi, căci nu a fost aceasta până acum!
8 Vai de noi! Cine ne va scăpa din mâna acestor dumnezei puternici? Dumnezeii aceștia i-au lovit pe egipténi cu tot [felul] de plăgi în pustiu.
9 Fiți tari și fiți bărbați, filisténilor, ca să nu deveniți sclavii evreilor așa cum ei au fost sclavii voștri! Fiți bărbați și luptați!”.
10 Filistenii au luptat și Israél a fost bătut. Fiecare a fugit în cortul lui. Măcelul a fost foarte mare și au căzut din Israél treizeci de mii de pedestrași.
11 Arca lui Dumnezeu a fost luată, iar cei doi fii ai lui Éli – Hófni și Pinhás – au murit.
12 Un om din Beniamín a alergat din linia de luptă și a venit la Șílo în acea zi. Avea hainele sfâșiate și pe cap țărână.
13 Când a ajuns, Éli era așezat pe scaun lângă drum, spre Míțpa, căci avea inima neliniștită pentru arca lui Dumnezeu. La intrarea lui în cetate, omul acesta a făcut cunoscut [aceasta], și toată cetatea a strigat.
14 Éli a auzit răsunetul strigătului și a zis: „Ce înseamnă glasul acestui vaiet?”. A venit omul în grabă și i-a făcut cunoscut lui Éli [cele întâmplate].
15 Éli avea nouăzeci și opt de ani, avea ochii înțepeniți și nu mai putea să vadă.
16 Omul i-a zis lui Éli: „Vin din linia de luptă și de pe linia de luptă am fugit astăzi”. Éli i-a zis: „Care este situația, fiul meu?”.
17 Cel care aducea vestea a răspuns: „Israél a fugit dinaintea filisténilor și poporul a suferit o mare înfrângere; chiar cei doi fii ai tăi, Hófni și Pinhás, au murit, iar arca lui Dumnezeu a fost luată.
18 Când a amintit de arca lui Dumnezeu, Éli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă; și-a sfărâmat ceafa și a murit, căci era om bătrân și greu. El a fost judecător peste Israél timp de patruzeci de ani”.
19 Nora lui, soția lui Pinhás, era însărcinată și [aproape] să nască. Când a auzit vestea că arca lui Dumnezeu a fost luată și că au murit socrul și soțul ei, s-a încovoiat și a născut, căci veniseră peste ea durerile nașterii.
20 Când era să moară, i-au spus cele care stăteau lângă ea: „Nu te teme, căci ai născut un fiu!”. Dar ea n-a răspuns și n-a luat în seamă.
21 I-a pus copilului numele Icabód, căci zicea: „S-a îndepărtat gloria din Israél”, pentru că fusese luată arca lui Dumnezeu și pentru că muriseră socrul și soțul ei.
22 Ea spunea: „S-a îndepărtat gloria din Israél, pentru că a fost luată arca lui Dumnezeu”.