John 8
1 Isus S-a dus spre Muntele Măslinilor.
2 Dis-de-dimineață a venit din nou în Templu și tot poporul a început să vină la El. După ce S-a așezat jos, a început să-i învețe.
3 Cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter și, după ce au pus-o în mijloc,
4 I-au spus lui Isus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă în timp ce săvârșea adulter.
5 Moise ne-a poruncit în Lege să ucidem cu pietre pe astfel de femei. Tu, deci, ce zici?”
6 Spuneau aceasta ca să-L pună la încercare și să aibă cu ce să-L acuze. Dar Isus S-a aplecat și scria cu degetul pe pământ.
7 Cum ei continuau să-L întrebe, Isus S-a ridicat și le-a zis: „Acela dintre voi care este fără păcat să arunce primul cu piatra în ea!”
8 Și, aplecându-Se din nou, scria pe pământ.
9 Cei ce au auzit, au ieșit afară unul câte unul, începând cu cei bătrâni. El a fost lăsat singur cu femeia care stătea în mijloc.
10 Isus S-a ridicat și i-a zis: „Femeie, unde sunt ei? Nimeni nu te-a condamnat?”
11 Ea a răspuns: „Niciunul, Doamne!” Și Isus i-a zis: „Nici Eu nu te condamn. Du-te și să nu mai păcătuiești!”]]
12 Isus le-a vorbit din nou și le-a zis: „Eu sunt Lumina lumii! Cel ce mă urmează nu va umbla nicidecum în întuneric, ci va avea lumina vieții.”
13 Atunci fariseii I-au zis: „Tu mărturisești despre tine însuți: mărturia ta, deci, nu este vrednică de crezare!”
14 Isus le-a răspuns: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu știu de unde am venit și unde Mă duc. Dar voi nu știți de unde vin sau unde Mă duc.
15 Voi judecați omenește; Eu nu judec pe nimeni.
16 Și chiar dacă judec, judecata Mea este potrivită cu adevărul, pentru că nu sunt singur, ci suntem Eu și Tatăl care M-a trimis.
17 Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este vrednică de crezare.
18 Eu sunt Cel ce mărturisesc despre Mine Însumi, dar și Tatăl, care M-a trimis, mărturisește despre Mine.”
19 Atunci ei Îl întrebau: „Unde este tatăl tău?” Isus a răspuns: „Nu mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați fi cunoscut pe Mine, L-ați fi cunoscut și pe Tatăl Meu.”
20 Isus a rostit aceste cuvinte în vistierie, pe când îi învăța în Templu. Și nimeni nu L-a prins, pentru că nu Îi venise încă ceasul.
21 Apoi le-a zis iarăși: „Eu Mă duc și Mă veți căuta, dar voi veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.”
22 Atunci iudeii au zis: „Doar nu se va omorî de zice: «Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni!»?”
23 Și El le-a zis. „Voi sunteți de jos, iar Eu sunt de sus! Voi sunteți din lumea aceasta, dar Eu nu sunt din lumea aceasta.
24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre, căci, dacă nu veți crede că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.”
25 Ei L-au întrebat: „Tu cine ești?” Isus le-a răspuns: „Ceea ce vă tot spun de la început.
26 Multe am de zis și de judecat cu privire la voi, dar Cel ce M-a trimis este vrednic de crezare și Eu spun lumii ceea ce am auzit de la El.”
27 Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl.
28 Atunci Isus [le]-a zis: „Când Îl veți fi înălțat pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum Tatăl M-a învățat pe Mine.
29 Și Cel ce M-a trimis este cu Mine; nu M-a lăsat singur, pentru că fac totdeauna ce-I este plăcut Lui.”
30 În timp ce spunea acestea, mulți au crezut în El.
31 Atunci Isus a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei.
32 Veți cunoaște Adevărul și Adevărul vă va face liberi.”
33 Ei I-au zis: „Noi suntem sămânța lui Avraam și nu am fost niciodată robii nimănui! Cum spui tu: «Veți fi liberi!»?”
34 Isus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun că oricine trăiește în păcat este rob al păcatului.
35 Și robul nu rămâne pentru totdeauna în casă, dar fiul rămâne pentru totdeauna.
36 Așadar, dacă Fiul vă va face liberi, veți fi într-adevăr liberi.
37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă omorâți, întrucât cuvântul Meu nu-și găsește loc în voi.
38 Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl, iar voi faceți ceea ce ați auzit de la tatăl [vostru].”
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam!” „Dacă ați fi copii ai lui Avraam”, le-a zis Isus, „ați face faptele lui Avraam.
40 Însă acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut!
41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem născuți din adulter. Un singur Tată avem: pe Dumnezeu!”
42 „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru”, le-a zis Isus, „M-ați fi iubit, fiindcă am ieșit și vin de la Dumnezeu; căci n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis!
43 De ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta cuvântul Meu!
44 Voi sunteți de la tatăl vostru, diavolul, și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost un ucigaș de oameni și n-a stat în adevăr, fiindcă nu este adevăr în el. Când spune minciuna, el vorbește din ale lui, fiindcă este mincinos, chiar tatăl minciunii.
45 Dar, pentru că Eu spun adevărul, pe Mine nu Mă credeți!
46 Care dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeți?
47 Cel care este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu! Voi de aceea nu ascultați, fiindcă nu sunteți din Dumnezeu!”
48 Iudeii I-au zis: „Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai demon?”
49 Isus le-a răspuns: „N-am demon, ci Eu Îl cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți!
50 Eu nu caut slava Mea! Este Unul care o caută și care judecă.
51 Adevărat, adevărat vă spun: Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.”
52 [Atunci] iudeii I-au zis: „Acum știm că ai demon! Avraam a murit, profeții de asemenea, iar tu spui: «Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veci nu va gusta moartea!»?
53 Doar nu ești tu mai mare decât părintele nostru Avraam care a murit? Și profeții au murit! Cine te crezi?”
54 Isus a răspuns: „Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel ce Mă slăvește, El despre care voi ziceți: «Este Dumnezeul nostru!»
55 Cu toate acestea, nu-L cunoașteți, dar Eu Îl cunosc. Dacă aș zice că nu-L cunosc, aș fi ca voi, un mincinos. Dar Îl cunosc și păzesc cuvântul Lui.
56 Tatăl vostru Avraam a tresăltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut-o și s-a bucurat.”
57 Atunci iudeii I-au zis: „Nu ai nici cincizeci de ani și l-ai văzut pe Avraam? ”
58 Isus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun: mai înainte de a se fi născut Avraam, Eu sunt! ”
59 Atunci au luat pietre ca arunce în El, dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu.