Hebrews 10
1 Căci Legea, care deține doar o umbră a lucrurilor bune ce urmau să vină, nu forma propriu-zisă a lucrurilor, nu poate niciodată să-i desăvârșească pe cei ce se apropie prin aceleași jertfe pe care le aduc continuu, în fiecare an.
2 Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, de vreme ce, fiind curățiți odată, cei care slujesc n-ar mai fi avut conștiența păcatelor?
3 Dar, prin aceste jertfe, are loc în fiecare an o aducere aminte a păcatelor.
4 Căci este imposibil ca sângele taurilor și al țapilor să îndepărteze păcatele.
5 De aceea, venind în lume, El zice: „Tu nu ai dorit nici jertfă, nici ofrandă, ci Mi-ai pregătit un trup.
6 Nu Ți-au plăcut nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.
7 Atunci am zis: «Iată! În sulul cărții este scris despre Mine. Vin să fac voia Ta, Dumnezeule!»”
8 Mai sus, El zice: „Tu n-ai dorit, nici nu Ți-au plăcut jertfe și ofrande, arderi de tot și jertfe pentru păcat” – care sunt aduse potrivit Legii –
9 apoi zice: „Iată, vin să fac voia Ta!” El o înlătură pe prima ca să o stabilească pe a doua.
10 Prin această voie suntem noi sfințiți, prin jertfirea trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.
11 Orice preot stă în fiecare zi și slujește, aducând de mai multe ori aceleași jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele.
12 Dar Acesta, după ce a adus o singură jertfă, pentru păcate, S-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,
13 așteptând de acum ca vrăjmașii Lui să fie puși ca reazem al picioarelor Sale.
14 Căci printr-o singură jertfă, El i-a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.
15 Dar și Duhul Sfânt ne aduce mărturie căci, după ce spune:
16 „Acesta este legământul pe care îl voi face cu ei, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor.”
17 adaugă: „Și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor și de nelegiuirile lor.”
18 Dar, acolo unde este iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de o jertfă pentru păcat.
19 Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneala de a intra în Locul Preasfânt, prin sângele lui Isus,
20 pe calea cea nouă și vie pe care a deschis-o El pentru noi prin perdeaua dinăuntru, adică prin trupul Său
21 și, fiindcă avem un Mare Preot peste Casa lui Dumnezeu,
22 să ne apropiem cu o inimă sinceră, cu o certitudine pe care o dă credința, având inimile curățite de o conștiință rea și trupul spălat cu o apă curată.
23 Să păstrăm neclintită mărturisirea nădejdii noastre, pentru că Acel ce a făcut promisiunea este credincios.
24 Să veghem unii asupra altora pentru a ne îndemna la dragoste și la fapte bune,
25 fără a neglija strângerea noastră împreună, așa cum au unii obiceiul, ci, dimpotrivă, încurajându-ne unii pe alții, cu atât mai mult cu cât vedem că Ziua se apropie.
26 Căci, dacă vom continua să păcătuim în mod voit, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate,
27 ci o așteptare înfricoșătoare a judecății și furia unui foc ce stă gata să-i mistuie pe cei împotrivitori.
28 Cine nesocotea Legea lui Moise era ucis fără milă, pe baza mărturiei a doi sau trei martori.
29 Cu cât mai aspră credeți că va fi pedeapsa pe care o merită cel care L-a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, a profanat sângele legământului prin care a fost sfințit și a insultat pe Duhul harului?
30 Căci Îl cunoaștem pe Cel care a spus: „A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!” și iarăși: „Domnul va judeca pe poporul Său.”
31 Înfricoșător este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu.
32 Amintiți-vă, însă, de zilele de la început în care, după ce ați fost luminați, ați avut parte de o luptă mare, plină de suferințe,
33 fiind uneori expuși în public la batjocuri și necazuri, alteori făcându-vă părtași cu cei ce sunt tratați astfel.
34 Căci ați simțit împreună cu cei închiși și ați acceptat cu bucurie răpirea posesiunilor voastre, știind că aveți o posesiune mai bună, care dăinuie.
35 De aceea să nu renunțați la încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire.
36 Căci aveți nevoie de răbdare, așa încât, după ce veți fi împlinit voia lui Dumnezeu, să primiți ceea ce vi s-a promis.
37 Căci iată, mai este puțin, foarte puțin, iar Cel ce vine va veni și nu va întârzia.
38 Dar cel drept al Meu va trăi prin credință; iar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el.
39 Noi, însă, nu suntem dintre cei care dau înapoi, spre pieire, ci dintre aceia care au credință, spre mântuirea sufletului.