Ephesians 4
1 De aceea eu, cel întemnițat pentru Domnul, vă îndemn să trăiți într-un mod vrednic de chemarea la care ați fost chemați,
2 cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în dragoste
3 și dându-vă toată silința să păstrați unitatea Duhului în legătura păcii.
4 Este un singur Trup și un singur Duh, după cum ați și fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre.
5 Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez.
6 Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Cel care este peste toți, prin toți și în toți.
7 Fiecăruia dintre noi i-a fost dat harul potrivit cu măsura darului lui Cristos.
8 De aceea, Scriptura zice: „S-a suit în înălțime, a luat robia roabă și a dat daruri oamenilor.”
9 Dar ce înseamnă acest „S-a suit”, dacă nu cumva că înainte Se și coborâse în părțile de mai jos ale pământului?
10 Cel ce S-a coborât este același cu Cel ce S-a suit mai sus de toate cerurile, așa încât să umple totul.
11 Și El Însuși i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, iar pe alții păstori și învățători,
12 pentru pregătirea sfinților în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea Trupului lui Cristos,
13 până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la maturitate, la măsura staturii plinătății lui Cristos,
14 ca să nu mai fim copii, duși de valuri și purtați încoace și încolo de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin iscusința lor în ce privește metodele de amăgire,
15 ci spunând adevărul în dragoste, să creștem în toate privințele în El, Care este Capul, Cristos.
16 Din El, tot trupul bine legat și ținut împreună prin aportul fiecărei încheieturi, își primește creșterea și se zidește pe sine în dragoste, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei.
17 Așadar, iată ce spun și vă implor în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc neamurile, în deșertăciunea gândirii lor,
18 având mintea întunecată, fiind înstrăinați de viața lui Dumnezeu din cauza ignoranței care este în ei, ca rezultat al împietririi inimii lor.
19 Aceștia, pierzându-și orice simț, s-au dedat la destrăbălare, pentru a săvârși cu lăcomie orice fel de necurăție.
20 Voi, însă, nu ați învățat în felul acesta despre Cristos,
21 dacă, într-adevăr, ați auzit despre El și ați fost învățați în El, după cum adevărul este în Isus.
22 În ce privește felul de viață din trecut, ați fost învățați să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică potrivit cu poftele înșelătoare,
23 să vă înnoiți continuu în duhul minții voastre
24 și să vă îmbrăcați cu omul cel nou, creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.
25 Așadar, lăsați-vă de minciună și spuneți fiecare aproapelui vostru adevărul, pentru că ne suntem mădulare unii altora.
26 Mâniați-vă și nu păcătuiți! Să nu apună soarele peste mânia voastră
27 și nici să nu dați niciun prilej diavolului!
28 Cel care fură să nu mai fure, ci, mai degrabă, să trudească, lucrând cu [propriile] mâini la ceva bun, ca să aibă ce să împartă celui lipsit.
29 Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci numai unul bun, spre zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
30 Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.
31 Orice amărăciune, sau furie, sau mânie, sau țipăt, sau defăimare să fie stârpite dintre voi, împreună cu orice răutate.
32 Fiți, însă, buni unii cu alții, plini de compasiune, iertându-vă unii pe alții, așa cum și Dumnezeu v-a iertat pe voi, în Cristos.