Bible

1 În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. 2 Și deodată, din cer s-a auzit un sunet ca vuietul unui vânt năpraznic și a umplut toată casa unde stăteau ei. 3 Și li s-au arătat niște limbi ca de foc care, împărțindu-se, s-au așezat câte una pe fiecare dintre ei. 4 Și toți au fost umpluți de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să rostească. 5 Se aflau atunci în Ierusalim iudei, bărbați evlavioși din fiecare națiune de sub cer. 6 Când s-a auzit sunetul acesta, mulțimea s-a adunat și era uluită pentru că fiecare îi auzea vorbind în propria lui limbă. 7 Erau uimiți și se mirau zicând: „Iată, oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc? 8 Și atunci cum de auzim fiecare dintre noi propria limbă în care ne-am născut? 9 Parți, mezi și elamiți; locuitori din Mesopotamia, Iudeea și Capadocia, Pont și Asia, 10 Frigia și Pamfilia, Egipt și regiunile Libiei dinspre Cirene, vizitatori din Roma, 11 iudei și prozeliți, cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu.” 12 Erau, deci, toți uimiți și nedumeriți și ziceau unul către celălalt: „Ce înseamnă aceasta?” 13 Alții, însă, ziceau batjocorindu-i: „Sunt plini de must!” 14 Atunci Petru, ridicându-se în picioare împreună cu cei unsprezece, și-a înălțat glasul și le-a spus răspicat: „Bărbați iudei și voi toți care locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscut lucrul acesta și să vă plecați urechea la cuvintele mele. 15 Oamenii aceștia nu sunt beți, cum vă imaginați voi, căci este doar ceasul al treilea din zi. 16 Ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel: 17 «Și se va întâmpla în zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, că voi turna din Duhul Meu peste toată omenirea, fiii voștri și fiicele voastre vor profeți, tinerii voștri vor avea vedenii, iar bătrânii voștri vor visa vise. 18 Chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna din Duhul Meu în zilele acelea și vor profeți. 19 Voi face minuni sus în ceruri și semne jos pe pământ; sânge și foc și nori de fum. 20 Soarele se va preschimba în întuneric și luna în sânge, înainte să vină ziua Domnului cea mare și strălucitoare. 21 Și atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.» 22 Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea: Pe Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin manifestări ale puterii, prin minuni și semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum voi înșivă știți, 23 pe Acesta, predat vouă potrivit planului dinainte hotărât și a preștiinței lui Dumnezeu, voi L-ați pironit și L-ați omorât prin mâinile celor fără de Lege. 24 Dar Dumnezeu L-a înviat dezlegându-I legăturile morții, întrucât nu era posibil să fie ținut de ea. 25 Căci David spune despre El: «Îl vedeam pe Domnul necurmat înaintea mea, căci este la dreapta mea, ca să nu mă clatin. 26 De aceea mi s-a bucurat inima și limba mi s-a înveselit! Mai mult, și trupul mi se va odihni în nădejde, 27 căci nu-mi vei părăsi sufletul în Locuința Morților, nici nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea. 28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieții; mă vei umple de bucurie cu prezența Ta.» 29 Fraților, se cade să vă spun cu îndrăzneală despre patriarhul David că a murit, a fost îngropat, iar mormântul lui se află printre noi până în ziua aceasta. 30 Așadar, el era profet și știa că Dumnezeu i-a promis cu jurământ că va așeza pe unul din urmașii lui pe scaunul Său de domnie. 31 Văzând mai dinainte, despre învierea lui Cristos a vorbit el când a zis că nici nu va fi părăsit în Locuința Morților, nici carnea Lui nu va vedea putrezirea. 32 Dumnezeu L-a înviat pe acest Isus și noi toți suntem martorii acestui fapt. 33 După ce a fost înălțat la dreapta lui Dumnezeu și a primit de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, a turnat ceea ce vedeți și auziți. 34 Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el însuși spune: Domnul a zis Domnului meu: «Stai la dreapta Mea 35 până voi pune pe dușmanii Tăi reazem al picioarelor Tale!» 36 Așadar, să știe cu siguranță toată casa lui Israel că Dumnezeu L-a făcut și Domn și Cristos pe Acest Isus pe Care voi L-ați răstignit.” 37 Când au auzit, au fost străpunși în inimă și i-au întrebat pe Petru și pe ceilalți apostoli: „Fraților, ce să facem?” 38 „Pocăiți-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare dintre voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, spre iertarea păcatelor voastre, și veți primi darul Sfântului Duh. 39 Căci pentru voi este promisiunea și pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe, oricât de mulți ar chema Domnul, Dumnezeul nostru.” 40 Și cu multe alte cuvinte mărturisea și îi îndemna, zicând: „Mântuiți-vă din mijlocul acestei generații depravate!” 41 Cei care au primit cuvântul lui au fost botezați, și în ziua aceea au fost adăugate cam trei mii de suflete. 42 Ei perseverau în învățătura apostolilor și în părtășie, în frângerea pâinii și în rugăciuni. 43 Fiecare suflet era cuprins de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44 Toți cei care au crezut erau împreună și aveau toate în comun. 45 Își vindeau proprietățile și bunurile și împărțeau veniturile tuturor, după cum avea nevoie fiecare. 46 În fiecare zi perseverau venind într-un cuget la Templu și frângeau pâinea prin case. Luau hrana cu bucurie și curăție de inimă, 47 lăudând pe Dumnezeu și având trecere înaintea întregului popor. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei care erau mântuiți.