1Mare este Domnul și foarte demn de laudă, în cetatea Dumnezeului nostru, muntele Lui cel sfânt!
2Frumoasă înălțime, bucuria întregului pământ, este muntele Sion, în părțile îndepărtate ale nordului, cetatea Marelui Împărat!
3În palatele ei, Dumnezeu Se revelează ca fiind locul ei de scăpare.
4Iată că regii se adunaseră și înaintaseră cu toții,
5dar când au văzut cetatea, au înlemnit, s-au îngrozit și s-au grăbit să fugă.
6I-a apucat un tremur acolo, un chin ca al unei femei care naște.
7Cu vântul de est ai sfărâmat corăbiile de Tarșiș.
8Ceea ce am auzit, am și văzut în cetatea Domnului Oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o consolidează pentru totdeauna!
9Dumnezeule, la îndurarea Ta ne gândim în mijlocul Templului Tău!
10Dumnezeule, așa cum este Numele Tău, tot astfel și lauda Ta ajunge până la marginile lumii. Dreapta Ta este plină de dreptate.
11Muntele Sion se bucură și satele lui Iuda se înveselesc datorită judecăților Tale.
12Ocoliți Sionul, înconjurați-l, numărați-i turnurile!
13Admirați-i fortificațiile, străbateți-i citadelele, ca să istorisiți generației următoare!
14Acest Dumnezeu este Dumnezeul nostru pentru veci de veci! El ne va conduce până la moarte!