Acts 24
1 După cinci zile, marele preot Ananias a venit împreună cu câțiva dintre bătrâni și cu un anume avocat Tertulus și au adus acuzații împotriva lui Pavel, înaintea guvernatorului.
2 Când Pavel a fost chemat, Tertulus a început să-l acuze astfel înaintea lui Felix: ‒ Datorită ție, noi avem parte de multă pace și prin prevederile tale s-au făcut multe reforme pentru națiunea aceasta.
3 Preaalesule Felix, noi mărturisim aceasta pretutindeni și în orice fel, cu toată mulțumirea.
4 Dar ca să nu te rețin prea mult, te rog să ne asculți puțin, în bunăvoința ta!
5 Am găsit pe omul acesta ca fiind o adevărată molimă. El provoacă răscoale printre toți iudeii din toată lumea, este conducătorul grupării nazarinenilor
6 și a încercat să profaneze chiar și Templul. Noi l-am prins și am vrut să-l judecăm după Legea noastră.
7 Dar a venit tribunul Lisias și l-a smuls cu mare violență din mâinile noastre,
8 poruncind acuzatorilor lui să vină înaintea ta. Dacă-l vei cerceta, vei putea afla tu însuți despre toate aceste lucruri de care noi îl acuzăm!
9 Iudeii s-au alăturat și ei acuzației, afirmând că toate acestea erau întocmai.
10 Când guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel a răspuns, zicând: ‒ Știind că de mulți ani ești judecătorul acestei națiuni, mă voi apăra cu încredere.
11 Așa cum poți afla și tu, nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m-am dus să mă închin la Ierusalim.
12 Și nu m-au găsit certându-mă cu cineva în Templu sau instigând mulțimea în sinagogi sau prin cetate.
13 Așa că ei nici măcar nu-ți pot dovedi lucrurile de care mă acuză acum.
14 Îți mărturisesc însă că eu Îi slujesc Dumnezeului strămoșilor noștri, potrivit Căii despre care ei spun că este o „grupare“, și cred toate lucrurile care sunt potrivit cu Legea și sunt scrise în Profeți.
15 Și am aceeași speranță în Dumnezeu pe care o au și ei, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți.
16 De aceea mă străduiesc să am întotdeauna o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
17 După mai mulți ani, am venit să fac milostenii poporului meu și să aduc daruri.
18 În timp ce făceam aceasta, m-au găsit curățit în Templu, nu cu mulțime, nici cu tulburare.
19 Erau și niște iudei din Asia, care ar fi trebuit să fie prezenți înaintea ta și să mă acuze, dacă ar fi avut ceva împotriva mea.
20 Sau să spună ei înșiși ce nelegiuire au găsit în mine, când am stat înaintea Sinedriului,
21 în afară de strigătul acesta pe care l-am scos în timp ce stăteam în mijlocul lor: „Cu privire la învierea morților sunt judecat eu astăzi înaintea voastră!“.
22 Atunci Felix, care era bine informat cu privire la Cale, i-a amânat, zicând: ‒ Voi decide în privința voastră când va veni tribunul Lisias.
23 A poruncit centurionului să-l păzească pe Pavel, dar să-i lase o oarecare libertate și să nu interzică nimănui dintre apropiații lui să-i slujească.
24 După câteva zile, Felix a venit împreună cu soția lui, Drusilla, care era iudeică. El a trimis după Pavel și l-a ascultat despre credința în Cristos Isus.
25 Însă, în timp ce Pavel vorbea despre dreptate, despre înfrânare și despre judecata care vine, Felix s-a îngrozit și a zis: „Acum, du-te! Când voi mai avea timp, te voi chema“.
26 În același timp, el spera că Pavel îi va da bani și de aceea trimitea adesea după el și discuta cu el.
27 Doi ani au trecut astfel, după care, în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Dorind să câștige favoarea iudeilor, Felix l-a lăsat pe Pavel în închisoare.