1Toate semințiile lui Israel au venit la David, în Hebron, zicând: „Iată, suntem os din oasele tale și carne din carnea ta!
2Chiar și în trecut, când Saul era regele nostru, tu îl conduceai pe Israel în războaie. Iar Domnul ți-a zis: «Tu vei păstori poporul Meu Israel. Tu vei fi conducător peste Israel»“.
3Toți bătrânii lui Israel veniseră la rege, în Hebron, astfel că regele David a încheiat legământ cu ei înaintea Domnului, la Hebron. Apoi, ei l-au uns pe David ca rege peste Israel.
4David era în vârstă de treizeci de ani când a devenit rege și a domnit timp de patruzeci de ani:
5la Hebron a domnit, peste Iuda, timp de șapte ani și șase luni, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani peste tot Israelul și peste Iuda.
6Regele și oamenii săi au înaintat spre Ierusalim împotriva iebusiților care locuiau în țară. Aceștia i-au zis lui David: „Nu vei intra aici, căci până și orbii și ologii te vor respinge“. Credeau că David nu va reuși să intre în cetate.
7David a capturat însă fortăreața Sionului, care a devenit astfel Cetatea lui David.
8David zisese în acea zi: „Oricine vrea să-i învingă pe iebusiți să o ia prin canalul de apă ca să ajungă la acei «ologi» și «orbi», care sunt dușmanii lui David“. De aceea se zice: „Orbii și ologii n-au voie să intre în palat“.
9David s-a stabilit în fortăreață și a numit-o „Cetatea lui David“. David a reconstruit cetatea de jur împrejur, dinspre Milo înspre interior.
10David a devenit tot mai puternic pentru că Domnul, Dumnezeul Oștirilor, era cu el.
11Hiram, regele Tyrului, a trimis mesageri la David cu lemn de cedru, tâmplari și zidari, ca să-i construiască lui David un palat.
12David a înțeles că Domnul l-a desemnat rege peste Israel și i-a consolidat domnia de dragul poporului Său Israel.
13După ce a venit din Hebron, David și-a mai luat țiitoare și soții din Ierusalim. Și, astfel, lui David i s-au mai născut fii și fiice.
14Acestea sunt numele fiilor care i s-au născut la Ierusalim: Șamua, Șobab, Natan, Solomon,
15Ibhar, Elișua, Nefeg, Iafia,
16Elișama, Eliada și Elifelet.
17Când au auzit filistenii că David a fost uns rege peste Israel, toți filistenii au plecat în căutarea lui David. David a aflat acest lucru și s-a dus în fortăreață.
18Filistenii au venit și s-au răspândit în Valea Refaim.
19David L-a întrebat pe Domnul, zicând: ‒ Să pornesc împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea? Domnul i-a răspuns lui David: ‒ Du-te, căci sigur îi voi da pe filisteni în mâna ta!
20David s-a dus la Baal-Perațim și i-a învins acolo. El a zis: „ Domnul S-a dezlănțuit împotriva dușmanilor mei dinaintea mea, așa cum se dezlănțuie apele“. De aceea, locului aceluia i-au pus numele Baal-Perațim.
21Filistenii și-au lăsat idolii acolo, iar David și oamenii săi i-au luat.
22Filistenii au venit din nou și s-au răspândit în Valea Refaim.
23David L-a întrebat pe Domnul, iar El i-a răspuns: ‒ Să nu te duci! Ocolește-i și vino asupra lor din dreptul arbuștilor de balsam.
24Când vei auzi vuiet de marș în vârful arbuștilor de balsam, să pornești la atac, căci atunci Domnul a ieșit înaintea ta ca să învingă tabăra filistenilor.
25David a făcut așa cum i-a poruncit Domnul. El i-a învins pe filisteni, de la Gheva până la Ghezer.