1Vai de cetatea îndărătnică și spurcată, cetatea plină de asuprire!
2Ea nu ascultă de niciun glas, nu primește mustrarea, în DOMNUL nu se încrede, de Dumnezeul ei nu se apropie.
3Căpeteniile din mijlocul ei sunt lei care răcnesc; judecătorii ei sunt ca niște lupi la căderea serii, care nu lasă niciun os până dimineața.
4Profeții ei sunt obraznici, oameni înșelători; preoții ei pângăresc lucrurile sfinte, calcă Legea.
5DOMNUL este drept în mijlocul ei. El nu face nicio nedreptate; în fiecare dimineață Își vestește dreptatea – la lumină nimic nu lipsește –, dar cel nelegiuit nu știe de rușine.
6„Am nimicit neamuri, le‑am surpat turnurile de colț, le‑am pustiit ulițele și nu mai trece nimeni pe ele. În cetățile lor pustii nu se mai vede nici țipenie, nimeni nu mai locuiește în ele.
7Ziceam: «Cu siguranță, te vei teme de Mine și vei primi mustrarea, Ierusalime! Astfel nu ți-ar mai fi nimicită locuința cu toate cele hotărâte împotriva ei.» Dar ei sunt tot mai grăbiți să-și strice toate faptele.
8De aceea așteptați‑Mă ”, zice DOMNUL, „până în ziua când Mă voi înfățișa ca martor căci am hotărât să strâng neamurile, să adun împărățiile, să‑Mi vărs peste ele urgia, toată aprinderea mâniei Mele, căci focul geloziei Mele va mistui tot pământul.
9Atunci le voi schimba popoarelor vorbirea, le voi da buze curate, pentru ca toate neamurile să cheme Numele DOMNULUI și să‑I slujească Lui, umăr la umăr.
10De dincolo de râurile Nubiei, și până la hotarele dinspre miazănoapte, popoarele Îmi vor aduce daruri.”
11„În ziua aceea, nu vei mai roși de toate faptele tale prin care ai păcătuit împotriva Mea, căci atunci îi voi scoate din mijlocul tău pe cei petrecăreți și trufași și nu te vei mai îngâmfa pe muntele Meu cel sfânt.
12Voi lăsa în mijlocul tău un popor smerit și sărman. Rămășița lui Israel se va adăposti sub Numele DOMNULUI:
13nu vor mai săvârși nedreptăți, nu vor mai spune minciuni și în gura lor nu se va mai găsi o limbă înșelătoare, ci vor paște și se vor odihni și nimeni nu‑i va tulbura.”
14Strigă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură‑te și saltă de veselie din toată inima, fiica Ierusalimului!
15DOMNUL i-a înlăturat pe cei ce te judecau, i-a îndepărtat pe vrăjmașii tăi; DOMNUL, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; de aceea nu te mai teme de niciun rău!
16În ziua aceea, Ierusalimului i se va zice: „Nu te teme de nimic, Sioane! Să nu‑ți slăbească mâinile!
17DOMNUL, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, un viteaz care aduce izbăvire. Se va bucura de tine cu mare bucurie: uneori va tăcea în dragostea Lui, alteori va izbucni în chiote de dragul tău.”
18„Pe cei chinuiți din adunare îi voi vindeca de răni și de ocara rostită asupra lor.
19Iată, în vremea aceea, voi lucra împotriva tuturor asupritorilor tăi, voi salva oaia șchioapă și o voi aduce înapoi pe cea izgonită. Voi face din voi o pricină de laudă și un nume mare în toate țările unde ați fost de rușine.
20În vremea aceea, vă voi aduce înapoi; în vremea aceea, vă voi strânge, pentru că vă voi da cinste și laudă între toate popoarele pământului, când vă voi schimba soarta în bine sub ochii voștri”, zice DOMNUL.