Romans 6
1 Ce vom zice dar? Să stăruim în păcat ca să se înmulțească harul?
2 Nicidecum! Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat?
3 Nu știți că noi, care am fost botezați în Hristos Isus, în moartea Lui am fost botezați?
4 Așadar, am fost îngropați odată cu El, prin botezul în moartea Lui, pentru ca, după cum a înviat Hristos din morți prin slava Tatălui, tot așa și noi să umblăm într‑o viață nouă.
5 Într‑adevăr, dacă ne‑am făcut una cu El printr‑o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr‑o înviere asemănătoare cu a Lui.
6 Știm bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de putere, încât să nu mai fim robi ai păcatului;
7 căci cine a murit este izbăvit de păcat.
8 Dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El,
9 întrucât știm că Hristos, odată înviat din morți, nu mai moare – moartea nu mai are stăpânire asupra Lui.
10 Fiindcă, prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat o dată pentru totdeauna, iar prin viața pe care o trăiește, trăiește pentru Dumnezeu.
11 Tot așa și voi socotiți‑vă morți față de păcat, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Isus, [Domnul nostru].
12 Așadar, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor și să nu mai ascultați de poftele lui.
13 Să nu mai dați păcatului mădularele voastre, ca unelte ale nedreptății, ci dați‑vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca înviați din morți, și dați‑I lui Dumnezeu mădularele voastre, ca unelte ale dreptății!
14 Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteți sub Lege, ci sub har.
15 Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum!
16 Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva ca să‑l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie ai păcatului, care duce la moarte, fie ai ascultării, care duce la dreptate?
17 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, deși ați fost robi ai păcatului, v‑ați supus din inimă modelului de învățătură care v‑a fost încredințat
18 și, după ce ați fost eliberați de păcat, v‑ați făcut robi ai dreptății.
19 Omenește vorbesc, din pricina slăbiciunii firii voastre pământești: după cum odinioară ați făcut mădularele voastre roabe ale necurăției și ale fărădelegii, pentru fărădelege, tot astfel acum faceți mădularele voastre roabe ale dreptății, pentru sfințire!
20 Căci, pe când erați robi ai păcatului, erați liberi față de dreptate.
21 Și ce rod aduceați atunci? Rod de care acum vă este rușine, pentru că sfârșitul acelor fapte este moartea.
22 Dar acum, după ce ați fost eliberați de păcat și v‑ați făcut robi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, al cărei sfârșit este viața veșnică.
23 Fiindcă plata păcatului este moartea, însă darul lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru.