Micah 2
1 Vai de cei ce plănuiesc fărădelegea și făuresc răul în culcușul lor; la lumina zorilor își împlinesc planul, fiindcă le stă în putere.
2 Când poftesc ogoare, și le însușesc cu sila; când vor case, pun mâna pe ele. Asupresc și stăpânul, și casa lui, și omul, și moștenirea lui.
3 De aceea așa vorbește DOMNUL: „Iată, împotriva acestui soi de oameni pun la cale o nenorocire, pe care n‑o veți putea înlătura de pe grumajii voștri; și nu veți mai umbla semeți, pentru că vremurile vor fi rele.
4 În ziua aceea veți ajunge de pomină și se va face un bocet mare. Se va zice: «Suntem pustiiți de tot! Domnul înstrăinează moșia poporului meu! Vai, cum mi‑o ia! Ogoarele noastre le împarte cuceritorilor!»”
5 De aceea nu va fi nimeni care să mai facă măsurători pentru sorțul tău în adunarea DOMNULUI.
6 „Nu vorbiți aiurea!”, aiurează ei. „Să nu se mai prorocească asemenea lucruri! Nu ne va ajunge ocara!”
7 Oare se poate spune așa, casă a lui Iacov? Este oare DOMNUL grabnic la mânie? Așa să fie lucrările Lui? „Oare nu-i fac bine cuvintele Mele celui care trăiește cinstit?
8 Voi vă ridicați ca vrăjmași ai poporului Meu: luați cu japca mantaua celor pașnici, atrageți urgia războiului asupra celor liniștiți.
9 Pe femeile poporului Meu le izgoniți din casele lor dragi și luați pentru totdeauna slava Mea de la copiii lor.
10 Sculați-vă și plecați, căci nu veți găsi odihnă aici, din pricina necurăției, care aduce nimicire și prăpăd cumplit!
11 Dacă ar veni cineva cu vorbe în vânt, îndrugând minciuni și zicând: «Îți voi proroci despre vin și băuturi!», ar fi într-adevăr prorocul acestui popor!
12 Te voi aduna cu totul, Iacove! Voi strânge negreșit rămășița lui Israel, o voi aduna ca pe niște oi la stână, ca pe o turmă în pășunea ei; va fremăta văzduhul de atâția oameni.
13 Cel ce va face spărtura se va sui înaintea lor; vor face spărtura, vor trece pe poartă și vor ieși pe ea; regele lor va merge înaintea lor, și DOMNUL va fi în fruntea lor.”