1În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în Pustiul Iudeei,
2zicând: „Pocăiți‑vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”
3El este acela care fusese vestit prin profetul Isaia, când zice: Glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiți calea Domnului, îndreptați cărările Lui!”
4Ioan avea îmbrăcăminte din păr de cămilă și un brâu de piele în jurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
5Au început să iasă la el din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului
6și, după ce își mărturiseau păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.
7Dar când i‑a văzut pe mulți dintre farisei și saduchei venind la botezul lui, le‑a zis: „Pui de vipere, cine v‑a învățat să fugiți de mânia care vine?
8Faceți roade vrednice de pocăință!
9Și să nu credeți că puteți zice în sinea voastră: «Îl avem ca tată pe Avraam»! Vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să‑i ridice copii lui Avraam.
10Securea așteaptă deja la rădăcina pomilor. Orice pom care nu face roade bune va fi tăiat și aruncat în foc!
11Eu vă botez în apă, spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să‑I duc încălțămintea. El vă va boteza în Duhul Sfânt și în foc.
12Acela are lopata de vânturat în mână; El Își va curăța aria, Își va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde în focul care nu se stinge.”
13Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
14Dar Ioan căuta să‑L oprească, spunând: „Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?”
15Isus i‑a răspuns zicându‑i: „Lasă acum, fiindcă așa se cuvine: să împlinim toată dreptatea.” Atunci Ioan a încuviințat.
16După ce a fost botezat, Isus a ieșit îndată din apă. Și iată, cerurile s‑au deschis și L‑a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel și venind peste El.
17Și iată că din ceruri s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea!”