1Atunci, Isus le‑a vorbit mulțimilor și ucenicilor Săi
2și le‑a zis: „Cărturarii și fariseii stau pe scaunul lui Moise.
3Deci toate lucrurile pe care vi le spun ei păziți‑le și faceți‑le, dar după faptele lor să nu faceți! Căci ei zic, dar nu fac.
4Leagă poveri grele și anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu un deget nu vor să le miște.
5Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuți de oameni: își fac filacterii mai late și își măresc ciucurii de la veșminte,
6le plac locurile de cinste la ospețe, scaunele dintâi în sinagogi,
7saluturile prin piețe și așteaptă să li se spună rabbí.
8Dar voi să nu vă lăsați numiți rabbí. Fiindcă Unul singur este Învățătorul vostru [– Hristos –], iar voi toți sunteți frați.
9Nici «tată» să nu numiți pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru – Acela care este în ceruri.
10Nici «povățuitori» să nu vă numiți între voi, căci Unul singur vă este Povățuitor – Hristos.
11Cel mai mare între voi să fie slujitorul vostru.
12Oricine se va înălța va fi smerit, și oricine se va smeri va fi înălțat.
13Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că închideți Împărăția cerurilor în fața oamenilor: nici voi nu intrați în ea, nici pe cei care vor să intre nu‑i lăsați să intre! [
14Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că mâncați casele văduvelor, iar de ochii lumii faceți rugăciuni lungi; de aceea veți primi o mai mare osândă!]
15Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că străbateți marea și uscatul ca să faceți un prozelit, iar mai apoi faceți din el un fiu al gheenei de două ori mai rău decât voi!
16Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceți: «Nu este nimic dacă jură cineva pe Templu, dar dacă jură pe aurul Templului, este dator»!
17Nebuni și orbi! Ce este mai important: aurul sau Templul, care sfințește aurul?
18Și «nu este nimic dacă jură cineva pe altar, dar dacă jură pe darul de pe el, este dator».
19[Nebuni și] orbi! Ce este mai important: darul sau altarul, care sfințește darul?
20Așadar, cine jură pe altar jură pe el și pe tot ce este pe el;
21și cine jură pe Templu jură pe el și pe Cel care locuiește în el;
22și cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce stă pe el.
23Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că voi dați zeciuială din mentă, mărar și chimen, dar lăsați deoparte cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credința! Pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute!
24Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila!
25Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că voi curățați partea din afară a paharului și a farfuriei, dar pe dinăuntru sunt pline de lăcomie și de nestăpânire!
26Fariseu orb, curăță mai întâi partea dinăuntru a paharului [și a farfuriei], pentru ca și partea din afară să fie curată!
27Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că vă asemănați cu niște morminte văruite, care pe din afară par frumoase, dar pe dinăuntru sunt pline de oasele morților și de toată necurăția!
28La fel și voi: pe din afară păreți drepți înaintea oamenilor, dar pe dinăuntru sunteți plini de fățărnicie și nelegiuire.
29Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că voi zidiți mormintele profeților, împodobiți criptele drepților
30și ziceți: «Dacă am fi trăit noi în zilele părinților noștri, nu ne‑am fi făcut părtași cu ei la vărsarea sângelui profeților»!
31Mărturisiți astfel despre voi înșivă că sunteți fiii celor ce i‑au ucis pe profeți.
32Umpleți dar măsura părinților voștri!
33Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei?
34De aceea, iată că vă trimit profeți, înțelepți și cărturari. Pe unii dintre ei îi veți omorî și‑i veți răstigni, pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și‑i veți prigoni din cetate în cetate,
35ca să vină astfel asupra voastră tot sângele nevinovat care s‑a vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l‑ați omorât între Templu și altar.
36Adevărat vă spun că toate acestea vor veni peste generația aceasta.
37Ierusalime, Ierusalime, care‑i omori pe profeți și‑i ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine, de câte ori n‑am vrut să‑i adun pe copiii tăi cum își adună cloșca puii sub aripi, dar voi n‑ați vrut!
38Iată că vă rămâne casa pustie;
39căci vă spun că nu Mă veți mai vedea până când veți zice: «Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!» ”