1Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
2După cum este scris în profetul Isaia: Iată, îl trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale; el Îți va pregăti calea;
3glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiți calea Domnului, îndreptați cărările Lui!”,
4a venit Ioan botezând în pustiu și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor.
5Și au început să iasă la el toți cei din ținutul Iudeei și toți locuitorii Ierusalimului; și mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.
6Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă, era încins la mijloc cu un brâu de piele și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
7Ioan propovăduia, zicând: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‑I dezleg cureaua încălțămintei.
8Eu v‑am botezat în apă, dar El vă va boteza în Duhul Sfânt.”
9În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileei și a fost botezat în Iordan de către Ioan.
10Și îndată, pe când ieșea Isus din apă, Ioan a văzut cerurile deschise și pe Duhul coborându‑Se peste El în chip de porumbel.
11Și un glas s‑a auzit din ceruri: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc toată plăcerea.”
12Îndată, Duhul L‑a dus pe Isus în pustiu.
13Și a stat în pustiu patruzeci de zile, ca să fie ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele sălbatice, și îngerii Îi slujeau.
14După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu,
15zicând: „S‑a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!”
16Pe când trecea Isus pe țărmul Mării Galileei, i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari.
17Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!”
18Iar ei îndată și‑au lăsat mrejele și L‑au urmat.
19După ce a mers puțin mai departe, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau și ei într‑o barcă, dregându‑și mrejele,
20și îndată i‑a chemat. Ei l‑au lăsat pe Zebedei, tatăl lor, în barcă împreună cu simbriașii și au mers după El.
21S‑au dus la Capernaum. În ziua sabatului, intrând în sinagogă, Isus a început să dea învățătură,
22iar oamenii erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul cu autoritate, nu cum îi învățau cărturarii.
23Tocmai atunci era în sinagoga lor un om cu un duh necurat, care a început să strige:
24„Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”
25Isus l‑a certat și i‑a spus: „Taci și ieși din el!”
26Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu putere.
27Toți au rămas înmărmuriți și se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă, cu autoritate! Chiar și duhurilor necurate le poruncește, iar ele I se supun!”
28Și îndată I s‑a dus vestea în toată Galileea.
29După ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și a lui Andrei, împreună cu Iacov și Ioan.
30Soacra lui Simon zăcea cuprinsă de febră. Și îndată I‑au vorbit lui Isus despre ea.
31El a venit, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Atunci a lăsat‑o febra și a început să le slujească.
32Pe înserate, după asfințitul soarelui, i‑au adus la El pe toți bolnavii și demonizații.
33Și toată cetatea era adunată la ușă.
34El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de felurite boli și a scos mulți demoni; și nu‑i lăsa pe demoni să vorbească, pentru că știau cine este.
35Dis‑de‑dimineață, pe când era încă întuneric de tot, S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu; și Se ruga acolo.
36Simon și cei care erau cu El s‑au dus să‑L caute
37și, când L‑au găsit, I‑au zis: „Toți Te caută.”
38El le‑a răspuns: „Să mergem în altă parte, prin târgurile din împrejurimi, ca să propovăduiesc și acolo; căci pentru aceasta am ieșit.”
39Isus S‑a dus să propovăduiască în sinagogile lor din toată Galileea și să scoată demoni.
40A venit la El un lepros, care s‑a aruncat în genunchi înaintea Lui, rugându‑L și zicând: „Dacă vrei, poți să mă curățești.”
41Lui Isus I s‑a făcut milă de el, a întins mâna, S‑a atins de el și i‑a spus: „Vreau, fii curățit!”
42Îndată s‑a dus lepra de pe el și a fost curățit.
43Isus l‑a trimis de acolo, i‑a poruncit cu tărie
44și i‑a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci mergi și arată‑te preotului și adu pentru curățirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!”
45Dar omul acela, după ce a plecat, a început să dea de veste și să răspândească vorba, încât Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El de pretutindeni.