1Dumnezeu i‑a binecuvântat pe Noe și pe fiii săi și le‑a zis: „Fiți roditori, înmulțiți‑vă și umpleți pământul!
2Să apuce teama și frica de voi pe orice fiară a pământului, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se târăște pe pământ și pe toți peștii mării: toate au fost date în mâinile voastre!
3Tot ce se mișcă și are viață să vă slujească de hrană; precum iarba verde, vi le dau pe toate acestea.
4Numai carne cu viața ei – adică sângele ei – să nu mâncați.
5Și pentru sângele vostru – adică viețile voastre – voi cere socoteală; din mâna oricărei viețuitoare voi cere sângele vărsat; din mâna omului, din mâna semenului său, voi cere viața omului.
6Dacă varsă cineva sânge de om, și sângele lui să fie vărsat de om, căci pe om Dumnezeu l‑a făcut după chipul Său.
7Iar voi fiți roditori și înmulțiți‑vă; răspândiți‑vă pe pământ și înmulțiți‑vă pe el!”
8Dumnezeu le‑a zis lui Noe și fiilor lui, care erau cu el:
9„Iată, Eu închei legământul Meu cu voi și cu urmașii voștri
10și cu orice ființă vie care este cu voi: păsări, vite și toate fiarele de pe pământ, cu cele care au ieșit din arcă și cu toate vietățile pământului.
11Închei legământul Meu cu voi: nicio făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului și nu va mai fi vreun potop care să facă prăpăd pe pământ.”
12Și Dumnezeu a mai spus: „Acesta este semnul legământului pe care‑l fac cu voi și cu toate viețuitoarele care sunt cu voi, din neam în neam, pe vecie:
13am pus în nor curcubeul Meu, care va sluji ca semn al legământului dintre Mine și pământ.
14Când voi aduna nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor,
15și Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi și toate viețuitoarele de orice fel; și apele nu se vor mai face potop, ca să nimicească toate făpturile.
16Când curcubeul va fi în nor, îl voi vedea și‑mi voi aduce aminte de legământul veșnic dintre Dumnezeu și toate viețuitoarele de orice fel de pe pământ.”
17Dumnezeu i‑a zis lui Noe: „Acesta este semnul legământului pe care l‑am încheiat între Mine și orice făptură de pe pământ.”
18Fiii lui Noe, care au ieșit din arcă, erau: Sem, Ham și Iafet, Ham fiind tatăl lui Canaan.
19Aceștia au fost cei trei fii ai lui Noe, și din ei s‑au răspândit oameni pe tot pământul.
20Noe a început să lucreze pământul și a sădit o vie.
21A băut din vinul ei, s‑a îmbătat și s‑a dezgolit în mijlocul cortului său.
22Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și le‑a povestit celor doi frați ai săi de afară.
23Atunci, Sem și Iafet au luat mantaua, și‑au pus‑o pe umeri, au mers cu spatele și au acoperit goliciunea tatălui lor. Având fețele întoarse, n‑au văzut goliciunea tatălui lor.
24Noe s‑a trezit din beție, a aflat ce‑i făcuse fiul său cel mai tânăr
25și a zis: „Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor pentru frații săi!”
26Și a mai zis: „Binecuvântat fie DOMNUL, Dumnezeul lui Sem, iar Canaan să fie robul lui Sem!
27Lărgească Dumnezeu locul lui Iafet; el să locuiască în corturile lui Sem, iar Canaan să fie robul lui!”
28Noe a mai trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.
29Și toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.