1Vă sfătuiesc deci eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într‑un chip vrednic de chemarea pe care ați primit‑o,
2cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți‑vă unii pe alții în dragoste
3și căutați să păstrați unitatea Duhului prin legătura păcii!
4Este un singur trup și un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre.
5Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez.
6Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, prin toți și în toți.
7Dar fiecăruia dintre noi harul i‑a fost dat după măsura darului lui Hristos.
8De aceea se spune: S‑a suit în înălțimi, a luat robia roabă, a dat daruri oamenilor.
9Și acest S‑a suit ce înseamnă decât că, înainte, S‑a coborât în părțile mai de jos ale pământului?
10Cel ce S‑a coborât este același cu Cel ce S‑a suit mai presus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.
11Și El i‑a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători,
12pentru pregătirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,
13până vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos,
14ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire.
15Dimpotrivă, să spunem adevărul în dragoste și să creștem în El în toate privințele. El, Hristos, este Capul
16din care tot trupul, bine închegat și strâns legat prin toate încheieturile care îl susțin, își primește creșterea potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei și se zidește în dragoste.
17De aceea vă spun și vă îndemn în Domnul: nu mai trăiți cum trăiesc păgânii, în deșertăciunea gândurilor lor,
18având mintea întunecată și fiind străini de viața cu Dumnezeu, din pricina neștiinței în care se află și din pricina împietririi inimii lor!
19Ei și‑au pierdut orice pic de simțire, s‑au dedat la dezmăț și săvârșesc cu lăcomie tot soiul de necurății.
20Voi însă nu așa ați învățat despre Hristos,
21dacă, într‑adevăr, L‑ați ascultat și dacă ați fost învățați de El, potrivit adevărului care este în Isus.
22În ce privește viața voastră din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică după poftele înșelătoare,
23să vă înnoiți în duhul minții voastre
24și să vă îmbrăcați în omul cel nou, creat după chipul lui Dumnezeu în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.
25De aceea, lăsați‑vă de minciună: fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul, pentru că suntem mădulare unii altora!
26Mâniați‑vă și nu păcătuiți! Să n‑apună soarele peste mânia voastră
27și să nu‑i dați prilej Diavolului!
28Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui ce este bine, ca să aibă ce să împartă cu cel lipsit!
29Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să le dea har celor ce‑l aud!
30Să nu‑L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării!
31Orice amărăciune, orice izbucnire, orice mânie, orice strigare, orice defăimare să piară din mijlocul vostru, împreună cu orice fel de răutate!
32Dimpotrivă, fiți buni și miloși unii cu alții; iertați‑vă unul pe altul, după cum v‑a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos!