Deuteronomy 24
1 Când un bărbat se însoară și se întâmplă ca nevasta lui să nu mai aibă trecere înaintea lui fiindcă a descoperit ceva rușinos în ea, să‑i scrie un act de despărțire și, după ce i‑l înmânează, s‑o alunge din casa lui.
2 Dacă ea, ieșind din casa lui, se duce și se mărită cu alt bărbat,
3 dar acesta din urmă o respinge, îi scrie un act de despărțire și, după ce i‑l înmânează, o alungă din casa lui – sau dacă moare acest bărbat din urmă care a luat‑o de nevastă –,
4 atunci bărbatul dintâi, care o alungase, nu o va putea lua iarăși de nevastă, după ce a fost pângărită, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea DOMNULUI; să nu aduci păcat peste țara pe care ți‑o dă moștenire DOMNUL, Dumnezeul tău.
5 Dacă un bărbat și‑a luat o nevastă de curând, să nu se ducă la oaste și să nu se pună nicio sarcină peste el; să fie liber la casa lui timp de un an și să‑și bucure nevasta pe care a luat‑o.
6 Să nu iei zălog cele două pietre de râșniță sau piatra de moară de deasupra, căci ar însemna să iei zălog însăși viața cuiva.
7 Dacă se descoperă că cineva l‑a răpit pe vreunul dintre frații lui, dintre fiii lui Israel, și l‑a făcut rob sau l‑a vândut, răpitorul acela să fie pedepsit cu moartea. Să îndepărtezi astfel răul din mijlocul tău.
8 Aveți grijă la rana de lepră, împlinind tot ce vă vor învăța preoții leviți; să împliniți ceea ce le‑am poruncit!
9 Aduceți‑vă aminte ce i‑a făcut DOMNUL, Dumnezeul vostru, Mariei pe drum, la ieșirea voastră din Egipt!
10 Dacă‑l împrumuți cu ceva pe aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să‑i iei lucrul pus zălog,
11 ci să stai afară, și cel pe care l‑ai împrumutat să‑ți aducă afară lucrul pus zălog.
12 Dacă omul acela este sărac, să nu păstrezi peste noapte zălogul luat de la el;
13 să‑i înapoiezi negreșit zălogul la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze; acest lucru ți se va socoti ca dreptate înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău.
14 Să nu‑l asuprești pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este dintre frații tăi, fie că este dintre străinii care locuiesc în țara ta, înăuntrul porților tale.
15 Să‑i dai plata în aceeași zi, înainte de apusul soarelui, căci este sărac și sufletul lui o așteaptă; altfel, ar striga către DOMNUL împotriva ta și te‑ai face vinovat de păcat.
16 Să nu fie omorâți părinții din pricina fiilor și nici fiii din pricina părinților; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.
17 Să nu judeci strâmb pricina străinului sau a orfanului și să nu iei zălog haina văduvei.
18 Adu‑ți aminte că ai fost rob în Egipt și că DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a răscumpărat de acolo; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.
19 Când îți seceri holda pe ogor și uiți un snop pe câmp, să nu te întorci să‑l iei: să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentru ca DOMNUL, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale.
20 Când îți vei scutura măslinii, să nu culegi roadele rămase pe ramuri: să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei.
21 Când îți culegi via, să nu te întorci după ciorchinii rămași în urma ta: să fie ai străinului, ai orfanului și ai văduvei.
22 Adu‑ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.