1Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii,
2pentru împărați și pentru toți cei ce sunt înălțați în dregătorii, ca să putem duce astfel o viață pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată demnitatea.
3Lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4care vrea ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința deplină a adevărului.
5Căci este un singur Dumnezeu și Unul singur este mijlocitor între Dumnezeu și oameni: omul Hristos Isus,
6care S‑a dat pe Sine răscumpărare pentru toți, ca mărturie la vremea cuvenită.
7Pentru aceasta am fost pus eu propovăduitor, apostol – spun adevărul [în Hristos], nu mint – și învățător al neamurilor în credință și adevăr.
8Vreau ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără ceartă.
9Tot astfel, femeile să se împodobească în chip cuviincios, cu modestie și decență, nu cu împletituri de păr, nici cu aur, cu mărgăritare sau cu haine scumpe,
10ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.
11Femeia să învețe în tăcere, cu toată supunerea.
12Femeii nu‑i dau voie să dea învățătură, nici să aibă stăpânire asupra bărbatului, ci să stea în tăcere.
13Căci întâi a fost plămădit Adam și apoi Eva.
14Și nu Adam a fost amăgit, ci femeia, fiind amăgită, a ajuns să calce porunca.
15Totuși ea va fi mântuită prin nașterea‑de‑copii; numai să stăruie în credință, în dragoste și în sfințenie, cu toată chibzuința.