1Doamne, nu mă certa când ești mânios și nu mă pedepsi când ești supărat!
2Demonstrează-Ți bunătatea față de mine, Doamne, pentru că sunt lipsit de forță! Vindecă-mă, Doamne; pentru că ființa mea este speriată!
3Sufletul meu este afectat de panică! Doamne, până când vei întârzia?
4Întoarce-Te, Doamne; și eliberează-mi sufletul! Salvează-mă datorită bunătății Tale –
5pentru că morții nu își mai amintesc de Tine; și oare cine Te mai laudă în locuința morților?
6Sunt epuizat de atâtea oftări! În fiecare noapte îmi ud patul și locul unde dorm cu lacrimi!
7Mi s-au distrus ochii de atâta durere sufletească. Mi-a slăbit vederea din cauza tuturor dușmanilor mei!
8„Plecați de la mine, voi toți aceia care faceți ce este rău; pentru că Iahve a auzit vocea mea care plânge!
9Iahve a auzit rugăciunea mea; și El mi-a acceptat cererea!”
10Toți dușmanii mei vor fi obligați să se rușineze; și vor ajunge foarte panicați. Se vor retrage și vor fi acoperiți instant de rușine.