Psalms 36
1 În inima mea, am reținut ce declară omul rău și nedrept. Înaintea ochilor lui nu există frică de Dumnezeu.
2 Se apreciază prea mult ca să își mai recunoască păcatul și să îl urască.
3 Cuvintele pronunțate de gura lui sunt rele și înșelătoare. A încetat să mai fie înțelept; și nu mai face ce este bine.
4 Planifică să facă răul chiar și în patul în care se odihnește. Stă pe un drum care nu este bun; și nu respinge răul.
5 „Doamne, bunătatea Ta ajunge până la cer; și consecvența caracterului Tău – până la nori!
6 Dreptatea Ta este ca munții și judecata Ta se compară cu marea adâncime (a mărilor)! Doamne, Tu oferi salvare atât oamenilor, cât și animalelor!
7 Dumnezeule, cât de valoroasă este bunătatea Ta! Fiii oamenilor caută (un) adăpost la umbra aripilor Tale.
8 Ei se satură de abundența casei Tale; și le dai să bea din râul delectărilor Tale.
9 La Tine este izvorul vieții; și datorită luminii Tale, vedem (și noi) lumina.
10 Continuă să Îți arăți bunătatea față de cei care Te cunosc; și manifestă-Ți dreptatea față de cei care sunt corecți în inima lor!
11 Să nu mă ajungă piciorul omului mândru; iar mâna celor răi să nu poată să mă alunge!
12 Au și căzut cei care fac lucruri rele! Au fost aruncați; și nu se mai pot ridica!”