Bible

1 Pe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos și plângeam când ne aminteam de Sion. 2 Ne atârnaserăm harpele în sălciile din acel teritoriu; 3 pentru că acolo, cei care ne-au ținut sclavi, ne cereau cântece. Exploatatorii noștri doreau să (le) producem bucurie (, zicând): „Cântați-ne câteva dintre cântecele Sionului!” 4 Cum să cântăm noi cântecele dedicate lui Iahve pe un pământ străin? 5 „Ierusalim, dacă te voi uita, să își uite și dreapta mea dexteritatea ei! 6 Dacă nu îmi voi aminti de tine și dacă nu voi face din Ierusalim cea mai mare bucurie, limba mea să se lipească de partea de sus a gurii mele!” 7 „Doamne, amintește-Ți de edomiții care, atunci când cădea Ierusalimul, ziceau: «Radeți-l! Radeți tot până la temelie!»” 8 „Fiica Babilonului, tu ești destinată distrugerii! Acela care îți va face exact ce ne-ai făcut tu, va fi un om fericit! 9 Tot fericit va fi și cel care îi va prinde pe copiii tăi și îi va sfărâma de stâncă!”