Leviticus 10
1 Nadab și Abihu care erau fiii lui Aaron, și-au luat fiecare cădelnițele, au pus foc în ele și au pus tămâie pe foc. Ei au adus astfel un foc „străin” înaintea lui Iahve – lucru pe care El nu li-l poruncise.
2 Atunci a ieșit un foc de la Iahve care i-a ars; și astfel au murit înaintea Lui.
3 Apoi Moise i-a zis lui Aaron: „Ai ocazia să înțelegi acum ce a vrut Iahve să spună atunci când a zis: «Voi demonstra ce înseamnă că sunt sfânt, între cei care se apropie de Mine; și Mă voi glorifica înaintea întregului popor.»” Aaron a tăcut.
4 Moise i-a chemat pe Mișael și pe Elțafan care erau fiii lui Uziel – unchiul lui Aaron; și le-a zis: „Apropiați-vă, luați-vă rudele din fața Locului sfânt și duceți-le într-un alt loc, în exteriorul taberei.”
5 Ei au venit și i-au dus pe fiii lui Aaron în exteriorul taberei, îmbrăcați în hainele lor lungi, așa cum poruncise Moise.
6 Apoi Moise le-a zis lui Aaron și celorlalți doi fii ai lui, numiți Elazar și Itamar: „Să nu vă descoperiți capetele și să nu vă sfâșiați hainele; pentru că veți muri; și Iahve se va mânia pe toată adunarea. Lăsați-i pe frații voștri, adică pe toți ceilalți urmași ai lui Israel, să îi jelească pe aceia care au fost distruși de focul lui Iahve.
7 Să nu treceți dincolo de intrarea în Cortul Întâlnirii, ca să nu muriți; pentru că uleiul pentru ungere – acel ulei al lui Iahve – este peste voi.” Ei au făcut așa cum le-a poruncit Moise.
8 Iahve i-a zis lui Aaron:
9 „Nici tu și nici fiii tăi să nu beți vin sau băutură alcoolică atunci când veți intra în Cortul Întâlnirii. Altfel, veți fi pedepsiți cu moartea. Aceasta este o poruncă valabilă permanent pentru toate generațiile (voastre).
10 Să faceți distincție între ce este sfânt și ce este obișnuit, între ce este curat și ce este necurat;
11 și să îi instruiți pe israelieni cu privire la toate poruncile pe care Iahve li le-a dat prin Moise.”
12 Moise le-a zis lui Aaron și fiilor care îi mai rămăseseră și care se numeau Elazar și Itamar: „Luați darul de mâncare rămas de la sacrificiile consumate de foc pentru Iahve și mâncați-l fără fermenți lângă altar; pentru că este un dar foarte sfânt.
13 Să îl mâncați într-un loc sfânt. El este dreptul vostru și al fiilor voștri din sacrificiile consumate de foc pentru Iahve. Așa mi s-a poruncit că trebuie să procedați.
14 Dar atât pieptul sacrificiului legănat cât și spata adusă ca sacrificiu prin ridicare, trebuie să le mâncați într-un loc curat. Să procedați așa voi, fiii voștri și fiicele voastre; pentru că ele v-au fost date vouă și urmașilor voștri din sacrificiile de pace ale israelienilor.
15 Spata adusă ca sacrificiu prin ridicare și pieptul sacrificiului legănat, să fie aduse împreună cu grăsimea sacrificiilor consumate de foc; și să fie prezentate înaintea lui Iahve ca sacrificiu legănat. Ele vor fi ale tale și ale urmașilor tăi pentru totdeauna, așa cum a poruncit Iahve.”
16 Apoi Moise a căutat cu atenție țapul sacrificiului pentru păcat; dar acesta fusese ars. El s-a mâniat pe Elazar și pe Itamar, adică pe fiii care îi mai rămăseseră lui Aaron; și le-a zis:
17 „De ce nu ați mâncat sacrificiul pentru păcat în Locul Sfânt? Acest sacrificiu este foarte sfânt! Dumnezeu v-a dat vouă sarcina să purtați vina adunării și să faceți achitare pentru ea înaintea Lui!
18 Constat că sângele care o reprezintă, nici nu a fost adus în Locul Sfânt! Trebuia să mâncați înăuntru, așa cum am poruncit!”
19 Aaron i-a zis lui Moise: „Ei au adus astăzi sacrificiul pentru păcatul lor, ca și arderea integrală înaintea lui Iahve; și totuși, acele greșeli au fost în dauna mea! Dacă aș fi mâncat astăzi sacrificiul pentru păcat, aș mai fi fost plăcut în ochii lui Iahve?”
20 Când a auzit Moise aceste cuvinte, a fost satisfăcut.