Judges 9
1 Abimelec – fiul lui Ierub-Baal – s-a dus la Șehem, unde erau rudele lui din partea mamei. El le-a vorbit atât lor, cât și celorlalți care formau clanul bunicului lui:
2 „Vă rog să spuneți în auzul tuturor locuitorilor din Șehem: «Ce este mai bine pentru voi: să vă guverneze șaptezeci de bărbați – adică toți fiii lui Ierub-Baal –, sau să vă conducă un singur bărbat? Și amintiți-vă că oasele noastre și carnea noastră au origine comună!»”
3 Unchii lui au vorbit pentru el, spunând toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Șehem. Atunci ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelec; pentru că își ziceau: „Este fratele nostru!”
4 I-au dat lui Abimelec șaptezeci de șecheli de argint din templul lui Baal-Berit. El i-a luat și a plătit cu ei niște bărbați care nu respectau niciun principiu moral.
5 Apoi a venit (cu ei) la familia tatălui lui – în Ofra – și și-a omorât toți frații pe o singură piatră. Cei omorâți erau șaptezeci de bărbați – toți fii ai lui Ierub-Baal. Dar Iotam – fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal – a scăpat, pentru că se ascunsese.
6 Apoi, toți locuitorii din Șehem și din Bet-Milo s-au adunat și au venit să îl desemneze pe Abimelec ca rege lângă terebintul din apropierea stâlpului de la Șehem.
7 Când a auzit Iotam despre acest lucru, s-a dus și a stat pe vârful muntelui Garizim. De-acolo, le-a strigat astfel: „Locuitori ai Șehemului, ascultați-mă! Și Dumnezeu să vă asculte răspunsul pe care mi-l veți da!
8 Copacii au plecat să își desemneze un rege care să îi guverneze; și i-au zis măslinului: «Vino să fii regele nostru!»
9 Dar măslinul le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu uleiul care onorează atât pe Dumnezeu cât și pe oameni – doar ca să fiu regele copacilor?»
10 Apoi copacii i-au zis smochinului: «Fii tu regele nostru!»
11 Dar smochinul le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu dulceața și gustoasele mele fructe – doar ca să fiu rege între copaci?»
12 Atunci copacii i-au zis viței-de-vie: «Vino tu și fii regele nostru!»
13 Dar ea le-a răspuns: «Să îmi abandonez eu mustul care produce bucurie zeilor și oamenilor – doar ca să devin rege în lumea copacilor?»
14 La final, toți copacii i-au zis tufișului de mărăcini: «Fii tu regele nostru!»
15 Tufișul de mărăcini le-a răspuns copacilor: «Dacă vreți în mod real să mă desemnați ca rege al vostru, veniți și adăpostiți-vă (toți) la umbra mea. Dar dacă nu acceptați această condiție, să iasă foc din acest tufiș și să ardă până la dispariție cedrii Libanului!»
16 Oare ați procedat în mod corect și ați demonstrat respect atunci când l-ați făcut rege pe Abimelec? V-ați comportat bine față de Ierub-Baal? Ați acționat just față de familia lui? Și oare i-ați făcut așa cum merita?
17 Tatăl meu s-a luptat pentru voi! El și-a riscat viața și v-a eliberat de dominația lui Midian.
18 Dar voi ați acționat astăzi (tocmai) împotriva familiei tatălui meu; și i-ați omorât pe cei șaptezeci de fii ai lui, pe o singură piatră! Apoi l-ați desemnat ca rege al locuitorilor Șehemului pe Abimelec care este fiul servitoarei lui. Și ați procedat așa doar pentru că el este fratele vostru!
19 Dacă ați acționat astăzi cu recunoștință și în mod corect față de Ierub-Baal și față de familia lui, atunci bucurați-vă de Abimelec! Și Abimelec să se bucure de voi!
20 Dar dacă nu se întâmplă acest lucru, să iasă foc din Abimelec și să îi consume pe locuitorii din Șehem și din Milo! Să iasă foc și din locuitorii Șehemului, ca și din cei care locuiesc în Bet-Milo – ca să îl consume pe Abimelec!”
21 Apoi Iotam a fugit. A reușit astfel să se salveze; și s-a dus la Beer, unde a locuit departe de fața fratelui lui numit Abimelec.
22 De trei ani, Israel era condus de Abimelec.
23 Dumnezeu a trimis un spirit rău care a produs disensiuni între Abimelec și locuitorii Șehemului; și astfel, locuitorii Șehemului l-au trădat pe Abimelec.
24 S-a întâmplat așa pentru ca să fie răzbunată nedreptatea comisă față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal. Astfel, fratele lor numit Abimelec urma să plătească pentru vărsarea sângelui acelora pe care i-a omorât. În același timp, pedeapsa trebuia să vină și împotriva locuitorilor din Șehem, care l-au ajutat pe Abimelec să își omoare frații.
25 Locuitorii din Șehem puseseră pe vârfurile munților niște oameni care stăteau ascunși acolo; și îi jefuiau pe cei care treceau pe lângă ei pe acel drum. Abimelec a fost informat despre acest lucru.
26 Gaal – fiul lui Ebed – a venit în Șehem. Atunci locuitorii orașului au avut speranță că el îi va elibera.
27 Gaal și oamenii lui s-au dus la câmp, le-au cules viile și au pus strugurii în teasc. Apoi au organizat un banchet. Au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l-au blestemat pe Abimelec!
28 Gaal – fiul lui Ebed – zicea: „Cine este Abimelec și cine este Șehem ca să îi slujim? Oare nu este el fiul lui Ierub-Baal? Iar Zebul este reprezentantul lui! E mai bine să fiți sclavii oamenilor lui Hamor – tatăl lui Șehem! De ce să îi fim sclavi lui Abimelec?
29 Ah, dacă ar exista cineva care să îi determine pe acești oameni să accepte să stea sub autoritatea mea! Aș răsturna pe Abimelec! Și i-aș spune lui Abimelec: «Adună-ți armata și vino să ne luptăm!»”
30 Zebul – conducătorul orașului – a auzit ce spunea Gaal – fiul lui Ebed; și i s-a declanșat mânia.
31 Atunci a trimis în secret niște oameni la Abimelec, ca să îi spună: „Gaal – fiul lui Ebed – a venit împreună cu frații lui la Șehem; și instigă oamenii orașului la revoltă împotriva ta!
32 Deplasează-te noaptea împreună cu poporul care este cu tine; și stai ascuns în câmp!
33 Apoi să pleci dimineața, înainte de răsăritul soarelui, și să vii în forță împotriva orașului! Când Gaal și poporul care este cu el vor veni împotriva ta, să procedezi cu ei așa cum vei avea oportunitatea!”
34 Abimelec și tot poporul care era cu el, s-au sculat noaptea și au stat ascunși în patru grupuri lângă Șehem.
35 Când Gaal – fiul lui Ebed – a ieșit din oraș și a stat în fața porții lui, Abimelec și poporul care era cu el au ieșit din locul în care stătuseră ascunși.
36 Când a observat poporul (venind spre oraș), Gaal i-a zis lui Zebul: „Văd un popor care coboară de pe vârfurile munților!” Zebul i-a răspuns: „Ce vezi, este umbra munților; nu sunt oameni!”
37 Dar Gaal a zis din nou: „Este chiar un popor care coboară dinspre părțile înalte ale țării; și un grup vine pe drumul care conduce spre stejarul ghicitorilor!”
38 Atunci Zebul i-a zis: „Unde îți este acum curajul pe care îl aveai când ziceai: «Cine este Abimelec, ca să îi slujim?»? Oare nu este acesta tocmai poporul pe care l-ai desconsiderat? Acum, du-te și luptă-te cu el!”
39 Gaal a înaintat în fața locuitorilor din Șehem; și s-a luptat cu Abimelec.
40 Acesta l-a urmărit; dar Gaal a reușit să fugă din fața lui. Mulți oameni au căzut omorâți până în apropiere de poarta orașului.
41 Apoi Abimelec a rămas în Aruma; iar Zebul i-a alungat pe Gaal și pe rudele lui. Astfel, niciunul dintre ei nu a mai rămas în Șehem.
42 A doua zi, Abimelec a fost anunțat că poporul a ieșit la câmp.
43 Atunci el și-a luat oamenii, i-a împărțit în trei grupuri și a stat ascuns în câmp. După ce s-a uitat și a văzut că poporul ieșise din oraș, a început lupta împotriva lui, atacându-l.
44 Abimelec a înaintat împreună cu grupurile care erau cu el; și au ajuns până în apropiere de poarta orașului. Două dintre grupurile care erau cu el, au venit în forță împotriva tuturor celor care erau pe câmp; și i-au omorât.
45 Abimelec s-a luptat împotriva orașului toată ziua. După ce l-au cucerit și au omorât poporul care era în el, au dărâmat orașul și au presărat sare peste ruinele lui.
46 Când au auzit acest lucru, toți locuitorii turnului Șehemului au intrat (să se adăpostească) într-o zonă de refugiu din templul lui El-Berit.
47 Abimelec a fost informat că toți locuitorii turnului Șehemului s-au adăpostit acolo.
48 Atunci Abimelec și tot poporul care era cu el, a urcat pe muntele Țalmon. Apoi Abimelec a luat în mână un topor, a tăiat o creangă dintr-un copac și a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Ați văzut ce am făcut eu. Faceți și voi la fel!”
49 Fiecare bărbat care era cu el, a tăiat câte o creangă. Apoi l-au urmat pe Abimelec. Au aruncat crengile peste acea fortăreață de refugiu și i-au dat foc. Ea a ars împreună cu oamenii care erau înăuntru. Așa au murit toți locuitorii din turnul Șehemului. Fuseseră aproape o mie de persoane – atât bărbați, cât și femei.
50 Apoi Abimelec a înaintat împotriva Tebețului. L-a înconjurat și l-a cucerit.
51 În mijlocul orașului exista un turn fortificat. Locuitorii orașului – atât bărbați cât și femei – fugiseră acolo. Ei se încuiaseră înăuntru și se urcaseră pe acoperișul turnului.
52 Abimelec a ajuns până la turn și l-a înconjurat. Când s-a apropiat de ușa turnului ca să îi dea foc,
53 o femeie a aruncat o piatră de moară care a căzut pe capul lui Abimelec; și i l-a crăpat.
54 Atunci el l-a chemat repede pe cel care îi transporta armele; și i-a zis: „Scoate-ți sabia și omoară-mă; să nu oferim ocazia să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!” Atunci slujitorul lui a înfipt sabia în el. Așa a murit Abimelec.
55 Când au văzut israelienii că Abimelec a murit, au plecat fiecare la casele lor.
56 Astfel, Dumnezeu a făcut să vină împotriva lui Abimelec răul pe care acesta îl făcuse tatălui lui atunci când i-a omorât pe cei șaptezeci de frați.
57 Dumnezeu a întors împotriva capului locuitorilor din Șehem, tot răul făcut de aceștia. Astfel a venit împotriva lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.