Joshua 9
1 Când au auzit ce se întâmplase, toți regii din partea de vest a Iordanului – atât cei din regiunea muntoasă și din zona deluroasă, cât și cei de pe întreaga coastă a acelei mari Mări până în dreptul Libanului – adică regii: hitiți, amoriți, canaaniți, pereziți, hiviți și iebusiți,
2 s-au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua și a poporului lui Israel.
3 Dar locuitorii din Ghivon, când au auzit ce făcuse Iosua orașelor Ierihon și Ai,
4 s-au dus la israelieni, pretinzând în mod ipocrit că vin ca mesagerii unui popor. Ei purtau pe măgarii lor niște saci învechiți și aveau burdufuri de vin care erau vechi, crăpate și peticite.
5 Se încălțaseră cu sandale vechi și purtau pe ei haine învechite. Toată pâinea pe care o aveau ca provizie, era uscată și fărâmițată.
6 Au venit în tabăra de la Ghilgal și au spus lui Iosua și bărbaților lui Israel: „Noi am venit dintr-o țară îndepărtată. Vă propunem să faceți un legământ cu noi!”
7 Dar bărbații lui Israel le-au răspuns hiviților: „Este posibil ca voi să locuiți în această zonă. Cum să ratificăm un legământ cu voi?”
8 Ei i-au zis lui Iosua: „Noi suntem slujitorii tăi!” Iosua i-a întrebat: „Cine sunteți și de unde veniți?”
9 Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi au venit dintr-o țară foarte îndepărtată din cauza numelui lui Iahve care este Dumnezeul tău: am auzit (vorbindu-se) despre faima Lui și despre tot ce a făcut în Egipt.
10 Am aflat și despre ce a făcut El celor doi regi amoriți care erau în partea de est a Iordanului: lui Sihon – regele Heșbonului și lui Og – regele Bașanului, care era stăpân la Aștarot.
11 Bătrânii noștri împreună cu toți locuitorii țării noastre ne-au spus să ne luăm provizii pentru călătorie și să plecăm; iar când vă vom întâlni, să vă spunem: «Noi suntem slujitorii voștri. Deci ratificați un legământ cu noi!».
12 Această pâine era caldă când am plecat de-acasă pentru a călători până la voi; dar acum constatăm că ea este uscată și fărâmițată!
13 Aceste burdufuri de vin au fost odată pline și noi; dar acum vedem că ele sunt crăpate. Atât îmbrăcămintea cât și sandalele ni s-au învechit mult din cauza acestei lungi călătorii!”
14 Atunci israelienii s-au uitat la proviziile lor; și nu L-au mai întrebat pe Iahve.
15 Iosua a făcut pace cu ei, ratificând un legământ care prevedea că le va proteja viața; iar conducătorii adunării i-au asigurat de acest fapt printr-un jurământ.
16 După trei zile de la ratificarea legământului, israelienii au aflat că ghivoniții sunt vecini cu ei și că locuiesc în teritoriul (dat) lor (de Iahve).
17 Exact după trei zile de călătorie, israelienii au ajuns la orașele acestora. Ele se numeau Ghivon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim.
18 Israelienii nu i-au putut ataca, pentru că toți conducătorii adunării le juraseră pe Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve (că vor respecta acel legământ). Atunci întreaga adunare a israelienilor a protestat împotriva conducătorilor ei.
19 Toți conducătorii au zis în fața întregii adunări: „Pentru că le-am jurat pe Dumnezeul lui Israel numit Iahve, nu ne mai putem atinge de ei!
20 Totuși vă vom spune ce le putem face. Acum suntem obligați să le protejăm viețile, ca să nu vină imediat mânia (lui Iahve) împotriva noastră, din cauza promisiunii făcute cu jurământ.”
21 Conducătorii au mai zis: „Trebuie să lăsăm acești oameni să trăiască!” Ei au fost apoi folosiți (de israelieni) pentru tăierea lemnelor și pentru scoaterea apei. Făceau aceste munci pentru întreaga adunare a israelienilor, așa cum le ceruseră conducătorii ei.
22 Iosua i-a chemat pe ghivoniți și le-a zis: „De ce ne-ați înșelat spunându-ne că veniți dintr-o țară foarte îndepărtată, când în realitate voi locuiți chiar în zona noastră?
23 Acum sunteți blestemați; și niciunul dintre voi nu va fi scutit de tăierea lemnelor și de scoaterea apei pentru casa Dumnezeului meu!”
24 Ei i-au răspuns lui Iosua: „Slujitorilor tăi li s-a spus despre ce i-a poruncit Iahve – Dumnezeul tău – sclavului Său Moise. Știm că i-a zis să vă dea tot acest teritoriu și să îi distrugă pe toți locuitorii lui din drumul vostru. Atunci, din cauza voastră, ne-a fost frică pentru viețile noastre; și astfel am decis să procedăm așa.
25 Acum, noi suntem la dispoziția ta. Deci fă cu noi cum crezi că este bine și corect!”
26 Iosua a procedat cu ei așa cum decisese. El i-a oprit pe israelieni de la intenția lor de a-i omorî; și astfel, (ghivoniții) au supraviețuit.
27 Dar începând cu acea zi, Iosua le-a cerut să taie lemne și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul lui Iahve, în locul pe care El urma să îl aleagă. De atunci, ei au continuat să facă aceste munci până astăzi.