John 8
1 Isus S-a dus pe Muntele Măslinilor.
2 Dar dimineața devreme a venit din nou în Templu; și stând jos, învăța tot poporul care venise la El.
3 Atunci învățătorii legii mozaice și fariseii I-au adus o femeie pe care o surprinseseră în timp ce fusese implicată într-un adulter. Ei au pus-o în mijlocul mulțimii de oameni
4 și I-au zis lui Isus: „Învățătorule, această femeie a fost surprinsă chiar în momentul când comitea adulterul.
5 În Lege, Moise ne-a poruncit ca astfel de femei să fie omorâte cu pietre. Tu ce zici?”
6 Veniseră cu acest caz ca să Îl pună în dificultate și să aibă un cap de acuzare împotriva Lui. Dar Isus S-a aplecat și scria cu degetul pe pământ.
7 Pentru că ei insistau cu întrebarea, El S-a ridicat și le-a zis: „Acela dintre voi care nu este vinovat de niciun păcat, să arunce primul cu piatra în ea!”
8 Apoi S-a aplecat din nou și scria cu degetul pe pământ.
9 Când au auzit ei aceste cuvinte, au ieșit de-acolo pe rând, începând cu cei mai bătrâni. Atunci Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10 După ce S-a ridicat și nu a mai văzut decât femeia, i-a zis: „Femeie, unde sunt reclamanții tăi? Nimeni nu te-a condamnat?”
11 Ea a răspuns: „Nimeni, domnule!” Iar Isus i-a zis: „Nici Eu nu te condamn. Du-te și să nu mai păcătuiești!” ]
12 Isus le-a zis din nou: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.”
13 Auzind aceste cuvinte, fariseii I-au zis: „Tu faci declarații despre Tine; deci ele nu sunt valide.”
14 Isus le-a răspuns: „Chiar dacă fac declarații despre Mine, ele sunt totuși valide; pentru că Eu știu de unde am venit și unde Mă duc. Dar voi nu știți nici de unde vin și nici unde Mă duc.
15 Voi judecați bazându-vă pe aparențe. Eu nu judec pe nimeni (așa)
16 Și chiar dacă judec, Eu nu sunt singur, ci împreună cu Tatăl care M-a trimis; deci decizia Mea va fi corectă.
17 În legea voastră este scris că declarația a doi martori este validă.
18 Deci despre Mine există declarații atât din partea Mea, cât și din partea Tatălui care M-a trimis.”
19 Ei I-au zis: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine și nu Îl cunoașteți nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște, L-ați cunoaște și pe Tatăl Meu.”
20 Isus a spus aceste cuvinte în timp ce învăța mulțimea de oameni în (zona de lângă) Templu, în locul unde era cutia în care se colectau banii. Și nimeni nu L-a prins, pentru că încă nu venise timpul pentru arestarea Lui.
21 Isus le-a mai spus: „Eu Mă duc, iar voi Mă veți căuta. Și veți muri în păcatul vostru. Acolo unde Mă duc, voi nu puteți veni.”
22 Atunci iudeii au zis: „Presupunem că nu S-a referit la moarte atunci când a zis «Unde Mă duc, nu puteți veni.»!”
23 El le-a zis: „Voi sunteți de jos, iar Eu sunt de sus. Voi sunteți din această lume, dar Eu nu sunt din ea.
24 Acesta este motivul pentru care v-am spus că veți muri în păcatele voastre. Dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre!”
25 Ei L-au întrebat: „Cine (zici că) ești Tu?” Isus le-a răspuns: „Sunt acela despre care v-am spus de la început!
26 Am multe de zis și multe condamnări de făcut cu privire la voi. Dar Cel care M-a trimis, este adevărat; și Eu spun lumii ce am auzit de la El.”
27 Ei nu au înțeles că le vorbea despre Tatăl.
28 Isus le-a zis: „Când Îl veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt (Cel are exist dintotdeauna) și că nu fac nimic din proprie inițiativă, ci vorbesc așa cum M-a învățat Tatăl Meu.
29 Cel care M-a trimis, este cu Mine. Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce Îi place.”
30 În timp ce vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El.
31 Atunci le-a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă veți continua să ascultați de învățătura Mea, sunteți în mod real discipolii Mei.
32 Veți cunoaște adevărul; și el vă va face liberi.”
33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem urmașii lui Avraam și nu am fost niciodată sclavii nimănui! Cum Îți permiți să ne spui «Veți fi liberi.»?”
34 Isus le-a răspuns: „Vă asigur că oricine trăiește în păcat, este sclavul păcatului.
35 Iar sclavul nu rămâne permanent în casă; ci fiul rămâne mereu în ea.
36 Deci dacă Fiul vă va elibera, veți fi în mod real liberi!
37 Știu că sunteți descendenții lui Avraam. Dar voi intenționați să Mă omorâți, pentru că nu acceptați în voi Cuvântul Meu.
38 Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; iar voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru.”
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam!” Isus le-a zis: „Dacă ați fi urmașii lui Avraam, ați face faptele lui Avraam.
40 Dar acum intenționați să Mă omorâți pentru că v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam nu a făcut asemenea fapte!
41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii rezultați din adulter, ci avem un singur Tată și Acela este Dumnezeu!”
42 Isus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, M-ați iubi și pe Mine; pentru că Eu provin de la Dumnezeu. Nu am venit din proprie inițiativă, ci El M-a trimis.
43 De ce nu înțelegeți mesajul Meu? Pentru că nu puteți să acceptați Cuvântul Meu.
44 Voi aveți pe Diavolul ca tată și vreți să satisfaceți dorințele tatălui vostru. El a fost de la început criminal; și nu a rămas în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. De fiecare dată când spune o minciună, vorbește ceva care îl reprezintă; pentru că este mincinos și tatăl minciunii.
45 Iar dacă Eu vă spun adevărul, nu Mă credeți.
46 Cine poate să Îmi demonstreze că am păcătuit? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeți?
47 Cine provine din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Dar voi nu proveniți din Dumnezeu; și așa se explică de ce nu le acceptați.”
48 Iudeii I-au răspuns: „Oare nu avem noi dreptate când spunem că ești samaritean și că ai un demon în Tine?”
49 Isus le-a răspuns: „Nu sunt posedat de un demon; ci Eu Îmi respect Tatăl, dar voi nu Mă respectați.
50 Eu nu urmăresc propria Mea glorie. Există Unul care o urmărește și care este Judecător.
51 Vă asigur că cel care respectă Cuvântul Meu, niciodată nu va experimenta moartea!”
52 Iudeii I-au zis: „Acum suntem foarte convinși că ești demonizat! Atât Avraam, cât și profeții, au murit; iar Tu zici «Cel care respectă Cuvântul Meu, niciodată nu va experimenta moartea.»!
53 Tu insinuezi că ai fi mai mare decât strămoșul nostru Avraam care (totuși) a murit. Pretinzi că ești mai mare chiar decât profeții care și ei au murit. Cine Te consideri că ești?”
54 Isus le-a răspuns: „Dacă Mă auto-glorific, această glorie este nesemnificativă. Dar Cel care Mă glorifică este Tatăl Meu, despre care voi pretindeți că este Dumnezeul vostru;
55 și totuși, nu Îl cunoașteți. Eu Îl cunosc bine și aș fi un mincinos ca voi dacă aș spune că nu Îl cunosc. Dar Eu Îl cunosc și Îi respect Cuvântul.
56 Strămoșul vostru, Avraam, și-a manifestat o mare bucurie pentru că urma să vadă ziua Mea. Apoi a văzut-o și s-a bucurat!”
57 Iudeii I-au zis: „Nu ai nici cincizeci de ani; și pretinzi că l-ai văzut pe Avraam?!”
58 Isus le-a zis: „Vă asigur că Eu sunt înainte să se fi născut Avraam!”
59 După ce au auzit aceste cuvinte, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns, a trecut printre ei și a ieșit din (zona) Templu (lui).