Jeremiah 14
1 Cuvântul lui Iahve spus lui Ieremia cu ocazia secetei:
2 „Iuda jelește, iar porțile îi sunt slăbite; ele se vaită pentru țară, iar strigătul Ierusalimului se înalță în straturile (mai) înalte ale atmosferei.
3 Oamenii importanți îi trimit pe cei inferiori lor să aducă apă. Ei se duc la fântâni; dar nu găsesc apă. Se întorc cu vasele goale. Rușinați și dezamăgiți, ei își acoperă capul.
4 Pământul este crăpat pentru că nu este ploaie în țară. Agricultorii sunt dezamăgiți și își acoperă capul.
5 Chiar și căprioara de pe câmp naște și își abandonează puii – pentru că nu găsește iarbă.
6 Măgarii sălbatici stau pe înălțimi și își doresc să vină vântul – ca șacalii. Li se topesc ochii, pentru că nu este iarbă!
7 Doamne, chiar dacă păcatele noastre vorbesc împotriva noastră, lucrează pentru numele Tău! Da, (recunoaștem că) ocaziile în care am fost neascultători de Tine sunt multe. Am păcătuit împotriva Ta.
8 O, Tu (Doamne) ești Speranța lui Israel, Salvatorul lui în timpul necazului! De ce ești acum ca un străin în țară și ca un pelerin care se oprește pentru o noapte?
9 De ce ești ca un om șocat și ca un luptător remarcabil dar incapabil să salveze (pe cineva)? Doamne, Tu ești în mijlocul nostru; și numele Tău este chemat (ca protecție) peste noi! Nu ne abandona!”
10 Acum vă spun ce zice Iahve despre acest popor: „Pentru că le place să umble fără vreun scop și nu își controlează picioarele, Iahve nu îi agreează. El Își amintește de nedreptatea lor și îi pedepsește pentru păcatele lor!”
11 Iahve mi-a zis: „Nu interveni ca să pledezi pentru binele acestui popor;
12 pentru că și în cazul în care vor posti, tot nu voi asculta când strigă spre Mine. Chiar dacă vor aduce arderi integrale și sacrificii de mâncare, nu le voi primi. Dar îi voi distruge cu sabia, cu foametea și cu epidemiile.”
13 Eu am răspuns: „Ah! Doamne! Tu ești Stăpân. Privește: profeții lor le zic: «Nu veți vedea sabie și nu veți fi afectați de nicio foamete; ci Iahve vă va da în acest loc o pace durabilă.»”
14 Dar Iahve mi-a zis: „Profeții lor profețesc minciuni în numele Meu. Nu i-am trimis Eu. Nu i-am autorizat Eu și nu le-am vorbit. Ei vă profețesc viziuni mincinoase, ghiciri, lucruri fără valoare și înșelăciunile propriei lor inimi!
15 Din această cauză, Iahve vorbește despre profeții care profețesc în numele Lui: «Nu Eu i-am trimis să vă spună că sabia și foametea nu vor fi în această țară. Acești profeți vor fi omorâți (tocmai) de sabie și de foamete;
16 iar aceia cărora le profețesc ei, vor fi dați afară (din oraș) și întinși pe străzile Ierusalimului – din cauza foametei și a sabiei. Nu va exista nimeni care să îi înmormânteze: nici pe ei, nici pe soțiile lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor. Le voi turna astfel peste capetele lor răutatea pe care o au.»”
17 Transmite-le acest mesaj: „Ochii mei (trebuie) să verse lacrimi atât ziua cât și noaptea! Să nu se oprească; pentru că fecioara – fiica poporului meu – a fost afectată de o rană teribilă, provenită dintr-o lovitură dureroasă.
18 Dacă ies pe câmp, îi văd pe cei devastați de sabie. Dacă intru în oraș, văd dezastrul făcut de foamete. Chiar și profetul și preotul parcurg țara fără să știe în ce direcție merg…”
19 „Oare ai abandonat Tu total pe cei care sunt în (teritoriul numit) Iuda și a urât sufletul Tău atât de mult Sionul? De ce ne-ai lovit astfel încât nu mai avem vindecare? Noi așteptam pacea, dar nu a venit nimic bun. Așteptam un timp de vindecare, dar constatăm că a venit numai teroarea!
20 Doamne, recunoaștem atât vinovăția noastră, cât și vina strămoșilor noștri; pentru că (noi toți) am păcătuit împotriva Ta.
21 Pentru numele Tău, nu desconsidera și nu dezonora tronul gloriei Tale! Amintește-Ți de legământul pe care l-ai făcut cu noi; și nu îl anula!
22 Este oare printre idolii popoarelor vreunul care să aducă ploaie? Sau poate cerul să dea averse (la porunca lor)? Nu; ci Tu, Doamne, Cel care ești Dumnezeul nostru, (ne) oferi ploaie! Astfel, speranța noastră este în Tine, pentru că Tu ești Cel care faci toate aceste lucruri!”