Hebrews 2
1 Având în vedere aceste lucruri pe care le-am cunoscut, trebuie să le păstrăm cu mare atenție; pentru că altfel, există posibilitatea pierderii lor.
2 Acel mesaj proclamat prin intermediul îngerilor a avut totală autoritate; și în consecință, oricine s-a conformat parțial lui sau nu l-a ascultat, a suportat pedeapsa meritată.
3 Astfel, pentru noi pedeapsa va fi mult mai severă, dacă ignorăm o salvare atât de mare! Se va întâmpla așa, pentru că ea a fost proclamată întâi de Stăpân (ul Isus) și ulterior ne-a fost confirmată de cei care au auzit-o (de la El).
4 Apoi, în timp ce ei predicau, Dumnezeu le susținea mesajul, confirmându-l prin Spiritul Sfânt care producea semne miraculoase, făcea diferite minuni și oferea darurile Sale (distribuite) în mod suveran.
5 Dumnezeu nu a oferit îngerilor conducerea în lumea viitoare despre care vorbim acum.
6 Cineva a făcut următoarea precizare: „Ce reprezintă omul, ca să te gândești la el; și ce este fiul omului, ca să Te intereseze existența lui?
7 L-ai făcut să fie pentru scurt timp inferior îngerilor, l-ai încoronat cu glorie și cu onoare.
8 Apoi i-ai dat autoritate în fața tuturor lucrurilor.” Deci dacă i-a subordonat totul, înseamnă că nu a lăsat nimic care să nu fie sub controlul lui. Totuși, constatăm că (acum) încă nu îi sunt subordonate toate lucrurile.
9 Dar vedem acum că tocmai Isus, care a fost făcut (și El) temporar inferior îngerilor, este încoronat cu glorie și cu onoare. El le-a primit din cauza morții pe care a suportat-o. Și prin harul lui Dumnezeu, Isus a murit în locul tuturor.
10 Toate lucrurile create de Dumnezeu sunt în existență prin El și pentru El. Iar pentru a-i aduce mulți fii în glorie, Dumnezeu a considerat că este corect ca întâi să facă perfect prin suferințe pe Cel care este Autorul salvării lor.
11 Cel care îi sfințește pe oameni și cei sfințiți, au o origine comună. Așa se explică faptul că Lui nu Îi este rușine să îi numească „frați”,
12 exact cum se precizează în următorul text: „Voi proclama fraților Mei numele Tău; Te voi lăuda cântând în mijlocul celor adunați.”
13 Apoi El mai spune: „Voi avea încredere în Dumnezeu.”; iar în alt text citim: „Sunt aici împreună cu copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu.”
14 Acești copii sunt ființe umane. În consecință, El a devenit om ca ei, pentru ca murind, să distrugă pe cel care deține forța morții, adică pe diavol;
15 și să îi elibereze pe oamenii care toată viața lor erau sclavi ai fricii de moarte.
16 Este evident că El nu a venit să îi ajute pe îngeri, ci pe oamenii care sunt descendenții lui Avraam.
17 Deci a fost necesar ca Isus să fie total asemănător fraților Lui, pentru a (le) putea fi un mare preot al lui Dumnezeu; și astfel, fiind credincios și plin de compasiune, să rezolve problema păcatelor poporului.
18 Pentru că și El a fost testat prin suferințe, poate să îi ajute acum pe cei care sunt ispitiți.