Ezra 4
1 Când dușmanii urmașilor lui Iuda și ai lui Beniamin au auzit că cei care fuseseră în captivitate construiesc un templu pentru Dumnezeul lui Israel numit Iahve,
2 s-au apropiat de Zerub-Babel și de conducătorii familiilor și le-au zis: „Dorim să construim și noi împreună cu voi; pentru că și noi Îl întrebăm pe Dumnezeul vostru și Îi oferim sacrificii încă din vremea lui Esar-Hadon – regele Asiriei – care ne-a adus aici.”
3 Zerub-Babel, Iosua și conducătorii familiilor rămase din Israel, le-au răspuns: „Este inadmisibil să construiți împreună cu noi o casă dedicată Dumnezeului nostru! Numai noi o vom construi pentru Dumnezeul lui Israel numit Iahve – așa cum ne-a ordonat Cirus, regele Persiei.”
4 Poporul care rămăsese în țară (în timpul deportării israelienilor) a diminuat entuziasmul celor care formau poporul numit Iuda; și astfel i-a descurajat.
5 A angajat consilieri care lucrau împotriva lor, ca să le saboteze planul (construirii). Acest lucru a durat toată perioada în care a guvernat regele Persiei numit Cirus – până în timpul guvernării regelui Darius.
6 La începutul guvernării lui Ahașveroș, au scris o reclamație împotriva locuitorilor poporului numit Iuda și împotriva celor care locuiau la Ierusalim.
7 Apoi, în vremea guvernării lui Artaxerxes – regele Persiei –, Bișlam, Mitredat, Tabeel și ceilalți prieteni ai lor i-au scris și lui. Scrisoarea era scrisă cu litere aramaice și „redactată” în limba aramaică.
8 Administratorul Rehum și scribul Șimșai i-au scris regelui Artaxerxes o scrisoare care vorbea despre Ierusalim. Acea scrisoare avea următorul conținut:
9 „De la administratorul Rehum, scribul Șimșai și ceilalți prieteni ai lor: judecători și emisari, oameni din Tarpel, din Persia, din Erec, din Babilon, elamiți din Susa
10 și aparținând celorlalte popoare pe care le-a luat în captivitate marele și renumitul Asurbanipal și le-a pus să locuiască în orașul Samariei și în restul provinciei de dincolo de râu […].”
11 Aceasta este o copie a scrisorii pe care i-au trimis-o ei. În ea, spuneau: „Către regele Artaxerxes. Slujitorii tăi – oamenii provinciei care este dincolo de râu – […] îți scriu:
12 «Regele trebuie să știe că iudeii plecați de la tine ca să vină în zona noastră, au ajuns la Ierusalim; și reconstruiesc acel oraș rebel și rău. Ei vor să îi finalizeze zidurile; și (deja) îi repară temeliile.
13 Acum, dorim ca regele să știe că dacă acest oraș va fi reconstruit și dacă zidurile lui vor fi terminate, ei nu vor mai plăti nici impozitul, nici contribuția obligatorie și nici taxa de trecere. În consecință, tezaurul imperial va avea un deficit de venituri.
14 Din această cauză, ca unii care consumăm din sarea palatului, considerăm că nu este bine pentru noi să vedem cum este sfidat regele; și astfel, trimitem scrisoarea ca să îl informăm despre acest fapt.
15 În consecință, propunem să se verifice în cartea cronicilor părinților tăi! În ea vei vedea că scrie despre faptul că acest oraș a fost unul al cărui oameni s-au (tot) revoltat; și astfel, ei au făcut pagube regilor și provinciilor în mijlocul cărora au provocat răscoale încă din vremuri străvechi. Așa se explică de ce a și fost lăsat acest oraș fără locuitori.
16 Deci îl anunțăm pe rege că dacă acest oraș va fi reconstruit și dacă zidurile lui vor fi terminate, nu ți se va mai recunoaște autoritatea în zona care este dincolo de râu!»”
17 Regele a trimis următorul răspuns: „Administratorului Rehum, scribului Șimșai și celorlalți prieteni ai lor care locuiesc în Samaria ca și în restul provinciei care este dincolo de râu: Vă doresc să aveți pace!
18 Scrisoarea pe care ne-ați trimis-o, a fost citită în prezența mea.
19 Am ordonat să se facă cercetări; și s-a descoperit că acest oraș s-a revoltat împotriva regilor încă din vremuri străvechi. Astfel, el a practicat nesubordonarea și a avut permanent tendințe de revoltă.
20 Au existat la Ierusalim regi care reprezentau o forță în vremea lor și care erau suverani în tot teritoriul de dincolo de râu. Lor li se plătea un impozit, o contribuție obligatorie și taxă de trecere.
21 Deci dați ordin ca acești oameni să fie opriți; iar orașul să nu mai fie reconstruit – până la un alt ordin pe care îl voi da și despre care vă voi anunța.
22 Aveți grijă: să nu fiți indiferenți față de lucrul pe care trebuie să îl faceți. De ce să se mărească paguba care i-ar afecta pe regi?”
23 Imediat după ce s-a citit înaintea lui Rehum, a scribului Șimșai și a prietenilor lor copia scrisorii pe care o trimisese regele Artaxerxes, ei s-au dus repede la Ierusalim – la iudei – și i-au oprit din lucru, folosind forța și autoritatea de care dispuneau.
24 De atunci s-a oprit lucrarea care se făcea la casa lui Dumnezeu din Ierusalim; și a rămas așa până în al doilea an al guvernării lui Darius, regele Persiei.