Exodus 12
1 Iahve le-a vorbit lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului, zicând:
2 „Această lună să fie pentru voi prima dintre luni; ea va fi prima lună din an.
3 Spune întregii adunări a lui Israel ca în ziua a zecea a acestei luni, să ia un miel pentru fiecare familie; să fie un miel pentru fiecare casă.
4 Dacă o familie este prea mică pentru (a mânca) un miel, va trebui să îl împartă cu vecinul lor cel mai apropiat, conform numărului persoanelor. Să împărțiți mielul în funcție de cât mănâncă fiecare om din el.
5 Mielul vostru să fie de (aproximativ) un an și să nu aibă defecte. Puteți folosi un miel sau un ied.
6 Să-l țineți până în a paisprezecea zi a lunii. Apoi, întreaga adunare să îl înjunghie între cele două seri.
7 Să ia din sângele lui și să ungă cele două tocuri laterale și pragul de sus al ușilor caselor în care vor fi când îl vor mânca.
8 Să mănânce mielul (toți) în aceeași noapte. El să fie fript la foc; iar când îl veți consuma, să mâncați (și) turte făcute fără drojdie împreună cu plante amare.
9 Să nu îl mâncați crud sau fiert în apă, ci fript la foc – atât capul și picioarele, cât și organele lui.
10 Să nu lăsați nimic din el până dimineață. Orice va rămâne din acel miel până dimineața, să fie ars.
11 Când îl veți mânca, să fiți echipați (de plecare), să aveți sandalele în picioare și toiagul în mână. Să vă grăbiți când îl veți mânca; pentru că acesta este mielul care va reprezenta Paștele lui Iahve.
12 Eu voi trece prin țara Egiptului în acea noapte. Și voi omorî pe toți prim-născuții din Egipt: atât ai oamenilor, cât și ai animalelor; și astfel voi pune în aplicare sentința (Mea) împotriva tuturor zeilor Egiptului. Eu sunt Iahve.
13 Sângele de pe casele în care locuiți, va fi un semn (distinctiv) pentru voi. Când Eu voi vedea sângele, vă voi ocoli; și nu vă va afecta dezastrul cu care voi lovi țara Egiptului.
14 Aceasta va fi pentru voi o zi de care vă veți aminti: să o comemorați desemnând-o ca sărbătoare în cinstea lui Iahve. Să practicați această comemorare în fiecare generație, respectând-o ca pe o sărbătoare care trebuie făcută mereu (în fiecare an).
15 Timp de șapte zile să mâncați turte făcute fără drojdie. Începând cu prima zi a acelei săptămâni, să scoateți coca făcută cu drojdie din casele voastre; pentru că oricine mănâncă pâine crescută (sub acțiunea drojdiei) din prima și până în a șaptea zi, va fi distrus în (poporul) Israel.
16 În prima zi (a acestei săptămâni) să aveți o adunare sfântă; iar în a șaptea zi să aveți încă o adunare sfântă. Exceptând activitatea de pregătire a mâncării pentru fiecare, în acele zile să nu faceți vreo altă muncă.
17 Să respectați Sărbătoarea Turtelor în acea zi în care voi scoate clanurile voastre de pe teritoriul Egiptului. Să sărbătoriți evenimentul din această zi în toate generațiile. Aceasta este pentru voi o poruncă pe care trebuie să o respectați mereu.
18 Începând din seara zilei care va fi a paisprezecea din această lună și până în a douăzeci și una seară, să mâncați turte făcute fără drojdie.
19 Timp de șapte zile să nu existe drojdie în casele voastre; pentru că oricine mănâncă ceva făcut cu drojdie, va fi eliminat din adunarea lui Israel, indiferent că este străin sau locuitor permanent al țării.
20 Să nu mâncați nimic crescut sub acțiunea fermenților. În toate locuințele voastre să se mănânce numai turte făcute fără drojdie.”
21 Moise a convocat adunarea bătrânilor consilieri ai lui Israel; și le-a zis: „Duceți-vă și alegeți miei pentru clanurile voastre, ca să fie înjunghiat mielul de Paște.
22 Să luați o legătură de tulpini de isop, să o înmuiați în sângele (mielului) care va fi pus într-un vas; și să ungeți cu el pragul de sus și cele două tocuri laterale ale (ușii) casei voastre. Până dimineața, nimeni să nu iasă din casă trecând dincolo de ușa ei.
23 Iahve va trece (prin țară) ca să îi lovească pe egipteni. Când va vedea sângele pe pragul de sus și pe cele două tocuri, Iahve va trece pe lângă acea ușă; și astfel nu va permite distrugătorului să intre în casele voastre și să vă omoare (primul născut).
24 Să faceți ce vă spun acum. Aceasta este o poruncă a cărei cerință trebuie respectată mereu. Ea este valabilă atât pentru voi, cât și pentru urmașii voștri.
25 Când veți ajunge în țara pe care v-o va da Iahve așa cum a promis, să faceți ce vă cere această poruncă.
26 Atunci când copiii voștri vă vor întreba: «Ce înseamnă acest lucru?»,
27 voi să le răspundeți: «Sacrificăm (acest animal) în cinstea lui Iahve. Se numește Paște (adică trecerea pe lângă…); pentru că El a trecut (atunci) pe lângă casele noastre când eram în Egipt. Și în timp ce (Iahve) i-a lovit pe egipteni, familiile noastre au scăpat.»” Poporul s-a aplecat (până) la pământ și s-a închinat.
28 Apoi israelienii au plecat și au făcut așa cum poruncise Iahve lui Moise și lui Aaron.
29 La mijlocul nopții, Iahve „a lovit” toți prim-născuții din țara Egiptului, de la primul născut al faraonului care stătea pe tronul lui, până la primul născut al celui din închisoare și al tuturor vitelor.
30 Atunci când faraonul, slujitorii lui și toți egiptenii s-au trezit în acea noapte, au fost mari țipete în Egipt; pentru că nu era casă unde să nu fie cineva mort…
31 În aceeași noapte, el i-a chemat pe Moise și pe Aaron; și le-a zis: „Plecați! Ieșiți repede dintre oamenii poporului meu, atât voi cât și toți ceilalți israelieni. Duceți-vă și închinați-vă lui Iahve, așa cum ați zis.
32 Luați-vă turmele și cirezile, exact cum ați cerut. Plecați și binecuvântați-mă!”
33 Egiptenii grăbeau poporul (evreu), intenționând să îl scoată cât mai repede din țară. Ei își ziceau: „Altfel, vom muri toți!”
34 Poporul și-a luat coca necrescută, împreună cu vasele în care o frământau. Le-au înfășurat în haine și le-au pus pe umeri.
35 Israelienii au făcut exact cum le-a spus Moise: au cerut egiptenilor atât lucruri de argint și de aur, cât și îmbrăcăminte.
36 Iahve a făcut ca egiptenii să fie binevoitori cu poporul; iar aceștia le-au dat (evreilor) tot ce au cerut. Și astfel, (evreii) i-au prădat pe egipteni.
37 Israelienii au călătorit pe jos, deplasându-se din Ramses spre Sucot. Erau șase sute de mii de bărbați care mergeau pe jos, fără să fie numărați și copiii lor.
38 Împreună cu ei a mai plecat o mulțime diversificată de oameni, căreia i s-au adăugat foarte multe cirezi și turme.
39 Au făcut turte din coca pe care o aduseseră din Egipt. Acea cocă nu avusese timp să crească; pentru că atunci când au fost goniți, nu au mai putut să își ia provizii.
40 Israelienii au stat în Egipt patru sute treizeci de ani.
41 La sfârșitul celor patru sute treizeci de ani, chiar în acea zi, toate clanurile lui Iahve au ieșit de pe teritoriul Egiptului.
42 Pentru că în acea noapte Iahve „a vegheat” ca să îi scoată din țara Egiptului, toți israelienii și toți urmașii lor trebuie să stea treji (când o celebrează) în cinstea Lui!
43 Iahve a vorbit lui Moise și lui Aaron, zicându-le: „Aceasta este porunca referitoare la Paște: niciun străin să nu mănânce (din) mielul pascal.
44 Dar orice sclav cumpărat poate mânca din el după ce a fost circumcis.
45 Pelerinul sau servitorul plătit, să nu mănânce din miel.
46 El să fie mâncat într-o singură casă. Deci să nu scoateți carnea din casa în care va fi mâncat mielul; și să nu sfărâmați niciunul dintre oasele lui.
47 Întreaga adunare a (poporu) lui Israel să celebreze Paștele.
48 Dacă vreun străin, care locuiește la tine, va dori să sărbătorească Paștele (în cinstea) lui Iahve, toți bărbații din familia lui să fie circumciși. Abia după circumcizie își poate permite să participe la sărbătoare. De atunci încolo, el va fi considerat aparținător al acestui popor. Nimeni care nu este circumcis, să nu mănânce (din miel).
49 Va fi o singură lege atât pentru cel care se adaugă poporului (evreu), cât și pentru străinul care locuiește (temporar) între voi.”
50 Toți israelienii au făcut exact cum poruncise Iahve lui Moise și lui Aaron.
51 În acea zi, Iahve a scos toate clanurile israelienilor de pe teritoriul Egiptului.