Bible

1 La fiecare șapte ani, să vă iertați datoriile unii altora. 2 Această iertare a datoriilor implică faptul că orice proprietar care l-a împrumutat pe semenul lui, trebuie să renunțe atunci la pretenția de a-și recupera ce i-a împrumutat (cuiva). Să nu pretindă semenului sau fratelui lui să îi plătească (datoria); pentru că Iahve a stabilit (periodic) acest timp de anulare a datoriilor. 3 Vei putea pretinde plata (datoriilor) de la străin; dar trebuie să anulezi datoria celui din poporul tău. 4 Nu vi se permite ca între voi – (israelienii) – să existe vreun sărac; pentru că în țara pe care Iahve – Dumnezeul tău – ți-o dă în proprietate ca să o moștenești, El te va binecuvânta foarte mult! 5 Desigur, se va întâmpla așa numai dacă vei asculta de tot ce ți-a spus Iahve care este Dumnezeul tău, respectând și punând în practica vieții tale toate aceste porunci pe care eu ți le dau astăzi. 6 Iahve – Dumnezeul vostru – vă va binecuvânta așa cum v-a promis; și veți putea împrumuta multe popoare. Dar voi nu veți lua cu împrumut. Veți domina multe popoare; dar nimeni nu va fi stăpân peste voi. 7 Va fi posibil ca printre voi să existe vreun sărac dintre frații voștri, în unul dintre orașele voastre din țara pe care v-o dă Iahve, Dumnezeul vostru. Să nu vă împietriți inimile și să nu vă închideți mâna față de fratele vostru care este sărac. 8 Ci să îți deschizi mâna ca să îl împrumuți cu tot ce are nevoie! 9 Ai grijă: să nu te gândești cu răutate în inima ta și să zici: «Of, se apropie al șaptelea an care este anul iertării!». Să nu privești cu ochi rău pe fratele tău sărac, refuzând să îl împrumuți. Atunci el va striga spre Iahve; și vei fi vinovat de păcat. 10 Să-i dai cu generozitate, nu cu părere de rău în inimă; pentru că doar așa te va binecuvânta Iahve – Dumnezeul tău – în toate lucrările tale și în orice lucru pe care îl vei face cu mâna ta. 11 Mereu vor exista (și) săraci în țară. Acest fapt explică de ce îți poruncesc să fii generos față de fratele tău care este sărac și față de cel defavorizat din țara ta. 12 Dacă unul dintre oamenii din poporul tău – evreu sau evreică – ți se va vinde ca să te slujească (în postura de sclav), să facă acest lucru doar șase ani; iar în al șaptelea an, să îl eliberezi. 13 Când îl vei elibera, să nu îl trimiți înapoi cu mâna goală! 14 Să îi dai din bunurile cu care te-a binecuvântat Dumnezeul tău numit Iahve: animale din turma ta, cereale și alte fructe din producția de pe terenul tău agricol și vin stors de teascul tău. 15 Amintește-ți că și tu ai fost sclav pe teritoriul Egiptului; iar Iahve – Dumnezeul tău – te-a răscumpărat de-acolo. Acesta este motivul pentru care îți dau astăzi o poruncă de acest fel. 16 Dar este posibil ca el să îți zică: «Nu doresc să plec de la tine». Dacă va proceda așa pentru că te iubește pe tine și îți iubește și familia, plăcându-i viața pe care o trăiește împreună cu voi, 17 atunci să iei o andrea și să îi perforezi lobul urechii pe tocul de la ușă. Astfel, va rămâne sclavul tău pentru tot restul vieții lui. La fel să procedezi și cu sclava ta. 18 Să nu regreți în cazul în care o vei lăsa să plece de la tine. Oricum, ți-a slujit șase ani; iar acea muncă echivalează cu plata dublă a unui angajat! Și astfel, Iahve – Dumnezeul tău – te va binecuvânta în orice lucrare pe care o vei face. 19 Să închini Dumnezeului tău numit Iahve pe fiecare prim-născut care este mascul din cireada și din turma ta. Să nu lucrezi cu primii născuți ai vitelor tale și să nu tunzi primii născuți ai oilor tale. 20 Să îi mâncați în fiecare an, atât tu cât și familia ta – înaintea Dumnezeului vostru care se numește Iahve – în locul pe care îl va alege El. 21 Dacă au vreun defect – dacă sunt șchiopi sau orbi ori au alte defecte fizice, să nu îi aduci Dumnezeului tău numit Iahve, pentru a fi sacrificați. 22 Să îi mănânci în orașele tale. Atât omul necurat, cât și cel curat, vor putea să îi mănânce exact cum se mănâncă o gazelă sau un cerb. 23 Dar să nu mănânci (carnea acestor animale) cu sânge; ci să îl verși pe pământ așa cum se varsă apa.