1Regele David îmbătrânise și avansase în vârstă. Deși îl acopereau cu pături, nu se putea încălzi.
2Slujitorii lui i-au zis: „Permite-ne să căutăm pentru stăpânul nostru – pentru rege – o tânără fecioară, care să fie la dispoziția lui și să îl servească. Ea să se culce la pieptul tău; și astfel, regele – stăpânul nostru – se va încălzi.”
3Ei au căutat în tot teritoriul (poporu) lui (numit) Israel o tânără frumoasă; și au găsit-o pe Abișag din Șunem. Apoi au adus-o la rege.
4Tânăra era foarte frumoasă. Ea a devenit servitoarea regelui; și a avut grijă de el. Dar regele nu a cunoscut-o intim.
5Adonia – fiul Haghitei – s-a manifestat arogant și a zis: „Eu voi deveni rege (în locul tatălui meu)!” El și-a pregătit un car și călăreți. Avea cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.
6Tatăl lui nu îi făcuse niciodată reproșuri zicându-i: „De ce ai procedat astfel?” Adonia se născuse după Absalom. Era și el un bărbat foarte frumos.
7A vorbit cu Ioab – fiul Țeruiei – și cu preotul Abiatar. Aceștia l-au susținut pe Adonia în tentativa lui.
8Dar preotul Țadoc, Benaia – fiul lui Iehoiada –, profetul Natan, Șimei, Rei și luptătorii remarcabili ai lui David, nu s-au aliat cu Adonia.
9El a tăiat oi, vite și viței îngrășați lângă Piatra lui Zohelet care este în apropiere de En-Roghel. Adonia i-a invitat pe toți frații lui care erau fiii regelui și pe toți bărbații din teritoriile numite Iuda care erau dintre slujitorii regelui.
10Dar nu i-a invitat pe profetul Natan, pe Benaia, pe luptători și pe Solomon – fratele lui.
11Natan i-a spus mamei lui Solomon numită Batșeba: „N-ai auzit că Adonia – fiul Haghitei – s-a declarat rege? Și stăpânul nostru – David – nu știe nimic despre acest lucru!
12Deci permite-mi să îți spun cum să vă salvați viața: atât tu cât și fiul tău, Solomon.
13Du-te, intră la regele David și spune-i: «Stăpâne – regele meu –, oare nu i-ai jurat tu personal slujitoarei tale că Solomon – fiul meu – va guverna după tine și că el va sta pe tron? Atunci de ce guvernează Adonia?»
14În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu personal voi veni în urma ta; și voi susține cuvintele tale.”
15Batșeba s-a dus în camera regelui. David era foarte bătrân; și îl îngrijea Abișag din Șunem.
16Batșeba s-a aplecat și s-a închinat înaintea regelui. Regele a întrebat: „Ce dorești?”
17Ea a răspuns: „Stăpânul meu, tu personal ai jurat slujitoarei tale pe Dumnezeul tău care se numește Iahve, spunând: «Solomon – fiul tău – va fi rege. El este cel care va guverna (poporul israelian) după ce nu voi mai fi eu!»
18Totuși, acum guvernează Adonia; iar stăpânul meu – regele – nici nu știe acest lucru!
19El a tăiat vite, viței îngrășați și multe oi. I-a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab – conducătorul armatei. Dar nu l-a invitat pe slujitorul tău – pe Solomon!
20Acum, să știi rege – stăpânul meu – că ochii întregului Israel privesc atenți spre tine, ca să le spui cine va urma să guverneze țara după ce regele – stăpânul meu – nu va mai fi.
21Altfel, atunci când stăpânul meu – regele – se va culca lângă părinții lui, eu și fiul meu Solomon vom fi considerați vinovați!”
22În timp ce vorbea ea cu regele, a venit și profetul Natan.
23L-au anunțat pe rege despre venirea profetului Natan. El s-a prezentat înaintea regelui și s-a aplecat cu fața spre pământ înaintea lui.
24Natan a zis: „Stăpâne – regele meu –, oare ai spus tu că Adonia va guverna după tine și că el va sta pe tronul tău?
25Vorbesc astfel pentru că el a plecat astăzi, a tăiat vite, viței îngrășați și un mare număr de oi. I-a invitat acolo pe toți fiii regelui, pe conducătorii armatei și pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă și beau în compania lui; și strigă: «Să trăiască regele Adonia!»
26Și totuși, pe mine – slujitorul tău –, pe preotul Țadoc, pe Benaia – fiul lui Iehoiada – și pe Solomon – slujitorul tău – nu ne-a invitat!
27Oare din porunca stăpânului meu – a regelui – s-a făcut acest lucru? Oare să fi decis cine va sta pe tronul stăpânului meu – regele – după el, fără să fi anunțat pe slujitorul tău?”
28Regele David a zis: „Chemați-o pe Batșeba!” Ea a intrat și s-a prezentat înaintea regelui.
29Regele a jurat zicând: „Jur pe Iahve care este viu și care m-a scăpat din fiecare necaz,
30că voi face astăzi așa cum ți-am jurat pe Dumnezeul lui Israel numit Iahve, când am zis: «Solomon – fiul tău – va guverna după mine; el va sta pe tron în locul meu.»!”
31Batșeba s-a aplecat cu fața spre pământ și s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: „Să trăiască etern stăpânul meu, regele David!”
32Apoi regele David a zis: „Chemați-i pe preotul Țadoc, pe profetul Natan și pe Benaia – fiul lui Iehoiada!” Ei au venit în fața regelui;
33iar el le-a poruncit: „Mergeți împreună cu slujitorii stăpânului vostru, puneți-l pe fiul meu – pe Solomon – să călărească pe catârul meu; și duceți-l la Ghihon.
34Acolo, preotul Țadoc și profetul Natan să îl ungă (cu ulei) ca rege al întregului teritoriu locuit de urmașii lui Israel. Să sunați din goarnă și să strigați: «Să trăiască regele Solomon!»
35Apoi să mergeți după el. Solomon să vină și să se urce pe tronul meu, ca o confirmare a faptului că el va guverna țara în locul meu; pentru că la el m-am gândit să fie conducător pentru (cei din teritoriul numit) Israel și pentru (cei din teritoriul numit) Iuda!”
36Benaia – fiul lui Iehoiada – i-a răspuns regelui astfel: „Amin! Așa să decidă Iahve – Dumnezeul stăpânului meu care (încă) este rege!
37Cum a fost Iahve cu stăpânul meu – care este rege –, la fel să fie și cu Solomon; și să îi înalțe tronul mai sus decât acela al stăpânului meu – regele David!”
38Preotul Țadoc, profetul Natan, Benaia – fiul lui Iehoiada –, cheretiții și peletiții s-au dus și l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David. Apoi au mers împreună cu el la Ghihon.
39Preotul Țadoc a luat cornul cu ulei din Cort și l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din goarnă; și tot poporul a strigat: „Să trăiască regele Solomon!”
40Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere și bucurându-se foarte mult, astfel încât se cutremura pământul când strigau ei.
41Adonia și toți oaspeții care erau cu el, au auzit poporul strigând. Atunci ei au încetat să mai mănânce. Ioab a auzit sunetul goarnei; și a întrebat: „De ce se aude acest zgomot în oraș?”
42În timp ce vorbea el, a venit Ionatan – fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: „Vino; pentru că tu ești un om capabil; și aduci vești bune!”
43Ionatan i-a răspuns: „În niciun caz, ele nu sunt bune! Stăpânul nostru – regele David – l-a desemnat ca rege pe Solomon!
44Regele i-a trimis cu el pe preotul Țadoc, pe profetul Natan, pe Benaia – fiul lui Iehoiada –, pe cheretiți și pe peletiți. Aceștia l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui.
45Preotul Țadoc și profetul Natan au mers cu el în localitatea Ghihon și l-au uns ca rege! Apoi au plecat de acolo bucuroși; iar populația orașului este plină de entuziasm. Așa se explică zgomotul pe care l-ați auzit.
46Apoi Solomon s-a așezat pe tronul pe care stă numai regele.
47Slujitorii regelui au venit să îl binecuvânteze pe stăpânul nostru – pe regele David – și au zis: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai renumit decât numele tău; și să îi înalțe tronul mai sus decât tronul tău!» Apoi regele s-a închinat în patul lui.
48David a mai zis: «Să fie binecuvântat Iahve – Dumnezeul lui Israel – Cel care mi-a dat astăzi un urmaș care să stea pe tronul meu și pe care să îl văd cu ochii mei!»”
49Toți oaspeții care erau cu Adonia, au început să tremure. S-au ridicat; și fiecare a plecat unde a vrut.
50Lui Adonia i-a fost frică de Solomon. S-a ridicat din locul în care era, s-a dus la cort (ul religiei mozaice) și s-a prins de „coarnele” altarului.
51Solomon a fost anunțat că Adonia se teme de el și că se ține de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu îl va omorî pe slujitorul lui cu sabia!”
52Solomon a răspuns: „Dacă este un om corect, niciun fir de păr nu îi va cădea la pământ; dar, dacă se va constata că există răutate în el, va muri!”
53Regele Solomon și-a trimis oamenii ca să îl aducă de la altar. Adonia a venit și s-a închinat înaintea regelui Solomon, care i-a zis: „Du-te acasă!”