1 Kings 1
1 Regele David îmbătrânise și avansase în vârstă. Deși îl acopereau cu pături, nu se putea încălzi.
2 Slujitorii lui i-au zis: „Permite-ne să căutăm pentru stăpânul nostru – pentru rege – o tânără fecioară, care să fie la dispoziția lui și să îl servească. Ea să se culce la pieptul tău; și astfel, regele – stăpânul nostru – se va încălzi.”
3 Ei au căutat în tot teritoriul (poporu) lui (numit) Israel o tânără frumoasă; și au găsit-o pe Abișag din Șunem. Apoi au adus-o la rege.
4 Tânăra era foarte frumoasă. Ea a devenit servitoarea regelui; și a avut grijă de el. Dar regele nu a cunoscut-o intim.
5 Adonia – fiul Haghitei – s-a manifestat arogant și a zis: „Eu voi deveni rege (în locul tatălui meu)!” El și-a pregătit un car și călăreți. Avea cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.
6 Tatăl lui nu îi făcuse niciodată reproșuri zicându-i: „De ce ai procedat astfel?” Adonia se născuse după Absalom. Era și el un bărbat foarte frumos.
7 A vorbit cu Ioab – fiul Țeruiei – și cu preotul Abiatar. Aceștia l-au susținut pe Adonia în tentativa lui.
8 Dar preotul Țadoc, Benaia – fiul lui Iehoiada –, profetul Natan, Șimei, Rei și luptătorii remarcabili ai lui David, nu s-au aliat cu Adonia.
9 El a tăiat oi, vite și viței îngrășați lângă Piatra lui Zohelet care este în apropiere de En-Roghel. Adonia i-a invitat pe toți frații lui care erau fiii regelui și pe toți bărbații din teritoriile numite Iuda care erau dintre slujitorii regelui.
10 Dar nu i-a invitat pe profetul Natan, pe Benaia, pe luptători și pe Solomon – fratele lui.
11 Natan i-a spus mamei lui Solomon numită Batșeba: „N-ai auzit că Adonia – fiul Haghitei – s-a declarat rege? Și stăpânul nostru – David – nu știe nimic despre acest lucru!
12 Deci permite-mi să îți spun cum să vă salvați viața: atât tu cât și fiul tău, Solomon.
13 Du-te, intră la regele David și spune-i: «Stăpâne – regele meu –, oare nu i-ai jurat tu personal slujitoarei tale că Solomon – fiul meu – va guverna după tine și că el va sta pe tron? Atunci de ce guvernează Adonia?»
14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu personal voi veni în urma ta; și voi susține cuvintele tale.”
15 Batșeba s-a dus în camera regelui. David era foarte bătrân; și îl îngrijea Abișag din Șunem.
16 Batșeba s-a aplecat și s-a închinat înaintea regelui. Regele a întrebat: „Ce dorești?”
17 Ea a răspuns: „Stăpânul meu, tu personal ai jurat slujitoarei tale pe Dumnezeul tău care se numește Iahve, spunând: «Solomon – fiul tău – va fi rege. El este cel care va guverna (poporul israelian) după ce nu voi mai fi eu!»
18 Totuși, acum guvernează Adonia; iar stăpânul meu – regele – nici nu știe acest lucru!
19 El a tăiat vite, viței îngrășați și multe oi. I-a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab – conducătorul armatei. Dar nu l-a invitat pe slujitorul tău – pe Solomon!
20 Acum, să știi rege – stăpânul meu – că ochii întregului Israel privesc atenți spre tine, ca să le spui cine va urma să guverneze țara după ce regele – stăpânul meu – nu va mai fi.
21 Altfel, atunci când stăpânul meu – regele – se va culca lângă părinții lui, eu și fiul meu Solomon vom fi considerați vinovați!”
22 În timp ce vorbea ea cu regele, a venit și profetul Natan.
23 L-au anunțat pe rege despre venirea profetului Natan. El s-a prezentat înaintea regelui și s-a aplecat cu fața spre pământ înaintea lui.
24 Natan a zis: „Stăpâne – regele meu –, oare ai spus tu că Adonia va guverna după tine și că el va sta pe tronul tău?
25 Vorbesc astfel pentru că el a plecat astăzi, a tăiat vite, viței îngrășați și un mare număr de oi. I-a invitat acolo pe toți fiii regelui, pe conducătorii armatei și pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă și beau în compania lui; și strigă: «Să trăiască regele Adonia!»
26 Și totuși, pe mine – slujitorul tău –, pe preotul Țadoc, pe Benaia – fiul lui Iehoiada – și pe Solomon – slujitorul tău – nu ne-a invitat!
27 Oare din porunca stăpânului meu – a regelui – s-a făcut acest lucru? Oare să fi decis cine va sta pe tronul stăpânului meu – regele – după el, fără să fi anunțat pe slujitorul tău?”
28 Regele David a zis: „Chemați-o pe Batșeba!” Ea a intrat și s-a prezentat înaintea regelui.
29 Regele a jurat zicând: „Jur pe Iahve care este viu și care m-a scăpat din fiecare necaz,
30 că voi face astăzi așa cum ți-am jurat pe Dumnezeul lui Israel numit Iahve, când am zis: «Solomon – fiul tău – va guverna după mine; el va sta pe tron în locul meu.»!”
31 Batșeba s-a aplecat cu fața spre pământ și s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: „Să trăiască etern stăpânul meu, regele David!”
32 Apoi regele David a zis: „Chemați-i pe preotul Țadoc, pe profetul Natan și pe Benaia – fiul lui Iehoiada!” Ei au venit în fața regelui;
33 iar el le-a poruncit: „Mergeți împreună cu slujitorii stăpânului vostru, puneți-l pe fiul meu – pe Solomon – să călărească pe catârul meu; și duceți-l la Ghihon.
34 Acolo, preotul Țadoc și profetul Natan să îl ungă (cu ulei) ca rege al întregului teritoriu locuit de urmașii lui Israel. Să sunați din goarnă și să strigați: «Să trăiască regele Solomon!»
35 Apoi să mergeți după el. Solomon să vină și să se urce pe tronul meu, ca o confirmare a faptului că el va guverna țara în locul meu; pentru că la el m-am gândit să fie conducător pentru (cei din teritoriul numit) Israel și pentru (cei din teritoriul numit) Iuda!”
36 Benaia – fiul lui Iehoiada – i-a răspuns regelui astfel: „Amin! Așa să decidă Iahve – Dumnezeul stăpânului meu care (încă) este rege!
37 Cum a fost Iahve cu stăpânul meu – care este rege –, la fel să fie și cu Solomon; și să îi înalțe tronul mai sus decât acela al stăpânului meu – regele David!”
38 Preotul Țadoc, profetul Natan, Benaia – fiul lui Iehoiada –, cheretiții și peletiții s-au dus și l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David. Apoi au mers împreună cu el la Ghihon.
39 Preotul Țadoc a luat cornul cu ulei din Cort și l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din goarnă; și tot poporul a strigat: „Să trăiască regele Solomon!”
40 Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere și bucurându-se foarte mult, astfel încât se cutremura pământul când strigau ei.
41 Adonia și toți oaspeții care erau cu el, au auzit poporul strigând. Atunci ei au încetat să mai mănânce. Ioab a auzit sunetul goarnei; și a întrebat: „De ce se aude acest zgomot în oraș?”
42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan – fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: „Vino; pentru că tu ești un om capabil; și aduci vești bune!”
43 Ionatan i-a răspuns: „În niciun caz, ele nu sunt bune! Stăpânul nostru – regele David – l-a desemnat ca rege pe Solomon!
44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Țadoc, pe profetul Natan, pe Benaia – fiul lui Iehoiada –, pe cheretiți și pe peletiți. Aceștia l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui.
45 Preotul Țadoc și profetul Natan au mers cu el în localitatea Ghihon și l-au uns ca rege! Apoi au plecat de acolo bucuroși; iar populația orașului este plină de entuziasm. Așa se explică zgomotul pe care l-ați auzit.
46 Apoi Solomon s-a așezat pe tronul pe care stă numai regele.
47 Slujitorii regelui au venit să îl binecuvânteze pe stăpânul nostru – pe regele David – și au zis: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai renumit decât numele tău; și să îi înalțe tronul mai sus decât tronul tău!» Apoi regele s-a închinat în patul lui.
48 David a mai zis: «Să fie binecuvântat Iahve – Dumnezeul lui Israel – Cel care mi-a dat astăzi un urmaș care să stea pe tronul meu și pe care să îl văd cu ochii mei!»”
49 Toți oaspeții care erau cu Adonia, au început să tremure. S-au ridicat; și fiecare a plecat unde a vrut.
50 Lui Adonia i-a fost frică de Solomon. S-a ridicat din locul în care era, s-a dus la cort (ul religiei mozaice) și s-a prins de „coarnele” altarului.
51 Solomon a fost anunțat că Adonia se teme de el și că se ține de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu îl va omorî pe slujitorul lui cu sabia!”
52 Solomon a răspuns: „Dacă este un om corect, niciun fir de păr nu îi va cădea la pământ; dar, dacă se va constata că există răutate în el, va muri!”
53 Regele Solomon și-a trimis oamenii ca să îl aducă de la altar. Adonia a venit și s-a închinat înaintea regelui Solomon, care i-a zis: „Du-te acasă!”