Genesis 24
1 Și Avraam era bătrân și mult înaintat în vârstă și DOMNUL a binecuvântat pe Avraam în toate lucrurile.
2 Și Avraam a spus celui mai bătrân servitor al casei sale, care conducea peste tot ceea ce el avea: Pune-ți, te rog, mâna sub coapsa mea,
3 Și te voi face să juri pe DOMNUL, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o soție dintre fiicele canaaniților, printre care locuiesc eu;
4 Ci te vei duce în țara mea și la rudele mele și vei lua o soție fiului meu, Isaac.
5 Și servitorul i-a spus: Poate că femeia nu va voi să mă urmeze în această țară; ar trebui să duc pe fiul tău înapoi în țara de unde ai venit?
6 Și Avraam i-a spus: Ia seama, să nu duci pe fiul meu înapoi acolo.
7 DOMNUL Dumnezeul cerului, care m-a luat din casa tatălui meu și din țara rudelor mele și care mi-a vorbit și care mi-a jurat, spunând: Seminței tale voi da această țară; el va trimite pe îngerul său înaintea ta și vei lua de acolo o soție fiului meu.
8 Și dacă femeia nu va voi să te urmeze, atunci vei fi eliberat de acest jurământ al meu, numai nu duce pe fiul meu înapoi acolo.
9 Și servitorul și-a pus mâna sub coapsa lui Avraam, stăpânul său, și i-a jurat referitor la acel lucru.
10 Și servitorul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său și a plecat, pentru că toate bunurile stăpânului său erau în mâna sa; și el s-a ridicat și a mers în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.
11 Și a pus cămilele sale să îngenuncheze în afara cetății, lângă o fântână de apă, la timpul înserării, la timpul când femeile ies să scoată apă.
12 Și a spus: DOAMNE, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, te rog, dă-mi reușită în această zi și arată bunătate stăpânului meu, Avraam.
13 Iată, stau aici lângă fântâna de apă; și fiicele bărbaților cetății ies să scoată apă,
14 Și să se întâmple că tânăra căreia îi voi spune: Pleacă-ți ulciorul, te rog, ca să beau; iar ea va spune: Bea și voi da și cămilelor tale să bea; aceea să fie cea pe care ai rânduit-o pentru servitorul tău Isaac; și din aceasta voi cunoaște că ai arătat bunătate stăpânului meu.
15 Și s-a întâmplat, înainte de a termina el de vorbit, că, iată, Rebeca, cea născută lui Betuel, fiul Milcăi, soția lui Nahor, fratele lui Avraam, a ieșit cu ulciorul pe umărul ei.
16 Și tânăra era foarte plăcută la vedere, o fecioară, și niciun bărbat nu o cunoscuse; și ea a coborât la fântână și și-a umplut ulciorul și a urcat.
17 Și servitorul a alergat să o întâlnească și a spus: Lasă-mă, te rog, să beau puțină apă din ulciorul tău.
18 Iar ea a spus: Bea, domnul meu; și ea s-a grăbit și și-a lăsat jos ulciorul peste mâna ei și i-a dat să bea.
19 Și după ce a terminat să îi dea de băut, a spus: Voi scoate apă și pentru cămilele tale, până o să termine de băut.
20 Și s-a grăbit și și-a golit ulciorul în adăpătoare și a alergat din nou la fântână să scoată apă și a scos pentru toate cămilele lui.
21 Și bărbatul, mirându-se de ea, tăcea, voind să cunoască dacă DOMNUL făcuse călătoria lui prosperă sau nu.
22 Și s-a întâmplat, pe când cămilele terminaseră de băut, că bărbatul a luat un cercel de aur de o jumătate de șekel în greutate și două brățări pentru mâinile ei, în greutate de zece șekeli de aur;
23 Și a spus: A cui fiică ești tu? Spune-mi, te rog, este loc în casa tatălui tău pentru noi să găzduim?
24 Iar ea i-a spus: Eu sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care ea l-a născut lui Nahor.
25 Și i-a mai spus: Avem deopotrivă paie și nutreț îndeajuns și loc să găzduiți.
26 Și bărbatul și-a plecat capul și s-a închinat DOMNULUI.
27 Și a spus: Binecuvântat fie DOMNUL, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care nu a lăsat pe stăpânul meu lipsit de mila sa și de adevărul său; eu, fiind pe cale, DOMNUL m-a condus la casa fraților stăpânului meu.
28 Și fata a alergat și a spus aceste lucruri tuturor celor din casa mamei ei.
29 Și Rebeca avea un frate și numele lui era Laban; și Laban a alergat afară la bărbat, la fântână.
30 Și s-a întâmplat, când a văzut cercelul și brățările pe mâinile surorii sale și când a auzit cuvintele Rebecăi, sora sa, spunând: Astfel mi-a vorbit acel bărbat; că el a venit la acel bărbat; și, iată, el stătea în picioare lângă cămile, la fântână.
31 Și a spus: Intră, tu, binecuvântatul DOMNULUI; pentru ce stai afară? Căci am pregătit casa și loc pentru cămile.
32 Și bărbatul a intrat în casă și a deșeuat cămilele sale și a dat paie și nutreț pentru cămile și a luat apă să își spele picioarele și picioarele bărbaților care erau cu el.
33 Și s-a pus mâncare înaintea lui ca să mănânce; dar a spus: Nu voi mânca, până ce nu voi fi spus vorba mea. Iar Laban a spus: Vorbește.
34 Iar el a spus: Eu sunt servitorul lui Avraam.
35 Și DOMNUL a binecuvântat pe stăpânul meu foarte mult; și a devenit mare și i-a dat turme și cirezi și argint și aur și servitori și servitoare și cămile și măgari.
36 Și Sara, soția stăpânului meu, a născut un fiu stăpânului meu când era bătrână; și el i-a dat tot ce avea.
37 Și stăpânul meu m-a făcut să jur, spunând: Nu lua fiului meu o soție dintre fiicele canaaniților, în a căror țară locuiesc eu;
38 Ci te vei duce la casa tatălui meu și la rudele mele și vei lua fiului meu o soție.
39 Și am spus stăpânului meu: Poate că femeia nu mă va urma.
40 Iar el mi-a spus: DOMNUL, înaintea căruia umblu, va trimite îngerul său cu tine și va face să prospere calea ta; și vei lua pentru fiul meu o soție dintre rudele mele și din casa tatălui meu;
41 Atunci vei fi eliberat de acest jurământ al meu, când ajungi la rudele mele; și dacă ei nu îți vor da, vei fi eliberat de jurământul meu.
42 Și am venit în această zi la fântână și am spus: DOAMNE, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, dacă voiești acum să prospere calea mea pe care merg,
43 Iată, stau lângă fântâna de apă; și se va întâmpla, că atunci când fecioara iese afară să scoată apă și îi spun: Dă-mi, te rog, puțină apă din ulciorul tău să beau;
44 Iar ea îmi spune: Bea, deopotrivă tu și voi scoate și pentru cămilele tale, că aceasta să fie femeia pe care DOMNUL a rânduit-o pentru fiul stăpânului meu.
45 Și înainte să termin de vorbit în inima mea, iată, Rebeca a ieșit afară cu ulciorul ei pe umăr; și a coborât la fântână și a scos apă, iar eu i-am spus: Lasă-mă să beau, te rog.
46 Iar ea s-a grăbit și și-a coborât ulciorul de pe umăr și a spus: Bea și voi da și cămilelor tale să bea. Așadar am băut și a dat și cămilelor să bea.
47 Și am întrebat-o și am spus: A cui fiică ești tu? Și ea a spus: Fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut; și i-am pus cercelul în nas și brățări pe mâinile ei.
48 Și am plecat capul meu și m-am închinat DOMNULUI și am binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care m-a condus pe calea dreaptă, să iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul său.
49 Și acum dacă voiți să lucrați cu bunătate și adevăr cu stăpânul meu, spuneți-mi; și dacă nu, spuneți-mi; ca să mă întorc la dreapta sau la stânga.
50 Atunci Laban și Betuel au răspuns și au zis: Acest lucru iese de la DOMNUL, nu îți putem vorbi rău sau bine.
51 Iată, Rebeca este în fața ta, ia -o și mergi și ea să fie soția fiului stăpânului tău, așa cum DOMNUL a vorbit.
52 Și s-a întâmplat că, pe când servitorul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a închinat DOMNULUI, prosternându-se la pământ.
53 Și servitorul a adus bijuterii de argint și bijuterii de aur și haine și le- a dat Rebecăi; el a dat lucruri prețioase de asemenea fratelui ei și mamei ei.
54 Și au mâncat și au băut, el și bărbații care erau cu el și au rămas toată noaptea; și s-au sculat dimineața și a spus: Trimite-mă la stăpânul meu.
55 Și fratele ei și mama ei au spus: Lasă fata să rămână cu noi câteva zile, cel puțin zece; după aceea ea va merge.
56 Și le-a spus: Nu mă împiedicați, văzând că DOMNUL a făcut să prospere calea mea; trimiteți-mă ca să merg la stăpânul meu.
57 Iar ei au spus: Vom chema fata și vom afla din gura ei.
58 Și au chemat pe Rebeca și i-au spus: Voiești să mergi cu acest bărbat? Și ea a spus: Voi merge.
59 Și au trimis pe Rebeca, sora lor, și pe dădaca ei și pe servitorul lui Avraam și pe bărbații lui.
60 Și au binecuvântat-o pe Rebeca și i-au spus: Tu ești sora noastră, fii mama a mii de milioane și sămânța ta să stăpânească poarta celor care îi urăsc.
61 Și Rebeca s-a ridicat și tinerele ei și au călărit pe cămile și au urmat pe bărbat; și servitorul a luat-o pe Rebeca și a mers pe calea lui.
62 Și Isaac a venit de pe calea de la fântâna Lahairoi, pentru că locuia în sudul ținutului.
63 Și Isaac a ieșit să mediteze în câmp, pe înserat; și și-a ridicat ochii și a privit și, iată, cămilele veneau.
64 Și Rebeca și-a ridicat ochii și când a văzut pe Isaac a sărit jos de pe cămilă.
65 Pentru că ea spusese servitorului: Ce bărbat este acesta care umblă în câmp să ne întâmpine? Și servitorul a spus: Este stăpânul meu; de aceea ea a luat un văl și s-a acoperit.
66 Și servitorul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.
67 Și Isaac a adus-o în cortul mamei sale, Sara, și a luat-o pe Rebeca și ea a devenit soția lui; și a iubit-o și Isaac a fost mângâiat după moartea mamei sale.