1Vai, de cei care se pogor La Egipteni, vrând ajutor Și-și pun nădejdea-n cai și care Și-n călărimea lor cea tare, Dar nu privesc către Acel Cari Sfânt îi e lui Israel, Și nu Îl caută mereu, Pe-adevăratul Dumnezeu!
2Dar Domnul înțelept Se-arată Și-aduce peste ei – de-ndată – Nenorocirea, iar apoi, Nu Își ia vorbele-napoi, Ci împotriva celor răi, Cari se vădesc vrăjmași ai Săi, El Se ridică și-i lovește Și casele le nimicește. Aceia care săvârșesc Nelegiuiri, la fel pățesc, Că Domnu-i împotriva lor Și-a celor care ajutor Le sunt, întru nelegiuire.
3Căci Egipteanul – s-aveți știre – Nu-i Dumnezeu, ci om e el! Apoi și caii lui, la fel, Nu se ridică în văzduh, Căci sunt din carne, nu din duh. Domnul doar mâna să-Și întindă Ca largul zării să-l cuprindă, Și-ocrotitorul va cădea. Cel ocrotit, de-asemenea – Atuncea – va cădea și el Și vor pieri cu toți astfel.
4Iată că Domnul a venit, Căci să-mi vorbească, a voit: „Așa precum se dovedesc Leul și-al său pui că mugesc Asupra prăzii aplecați – Cu toate că sunt adunați Păstorii împotriva lor – La fel, Domnul oștirilor O să pogoare, iar apoi O să pornească un război Pe muntele Sionului Și-asemenea pe dealul lui.
5După cum păsările-ntind Aripile și își cuprind Puii și-i țin sub umbra lor, La fel, Domnul oștirilor Peste Ierusalim Se-apleacă, Bine voind ca să îi facă. Îl cruță, îi dă izbăvire Și îi aduce mântuire.”
6„Acum, fii ai lui Israel Întoarceți-vă la Acel Pe care voi L-ați părăsit.”
7„În ziua ‘ceea, negreșit, O să-și arunce fiecare, Toți idolii pe care-i are, Fie că-s din argint lucrați, Fie că-n aur sunt turnați. Lepădați idolii avuți, Idoli care au fost făcuți De ale voastre mâini vădite Precum că sunt nelegiuite.
8Asirianul va cădea, Căci îl ucide sabia, Dar nu sabia omului Va tăbărî asupra lui. De sabie e urmărit Și o să fugă îngrozit. Tinerii lui, aceia cari Se dovedesc războinici tari, Vor fi – atuncea – biruiți Și au să fie înrobiți.
9Stânca pe cari se sprijinește, Plină de groază, se topește, Iar căpeteniile lui Tremură-n fața steagului” – A glăsuit Domnul, Cel care Chiar în Sion, focul Își are, Și-al Său cuptor nemaivăzut Este-n Ierusalim ținut.