1„Iată, eu, de părere, sânt Că este drept acel cuvânt, Care a zis: „Cel ce râvnește A fi episcop, își dorește Un lucru bun”. Însă, să știe,
2Că el va trebui să fie Fără prihană, cumpătat, Doar c-o femeie, cununat, Cu-nțelepciune, silitor, Mereu – de oaspeți – primitor, Necontenit a fi în stare De-ai învăța, pe fiecare.
3Să nu fie vreun băutor, Nici bătăuș, sau doritor De un câștig mârșav, ci blând Să se arate, orișicând; Să nu fie un iubitor De bani, sau un gâlcevitor.
4Casa, să își chivernisească, Copiii, să și-i stăpânească Și să arate sârguință, Cum cere buna cuviință.
5Căci dacă cineva nu știe, Ca de a lui casă să ție Și, bine, să o cârmuiască, Cum va putea să îngrijească De-acea Biserică, pe care, Al nostru Dumnezeu o are?
6Nici să nu fie cineva Cari, de curând, e-ntors, cumva, La Dumnezeu și, îngâmfat, Să se trezească, de îndat’, Și-apoi, să pice-asupra lui Pedepsele diavolului.
7El trebuie ca să deție, Mereu, o bună mărturie, Din partea celor de afară, Ca să n-ajungă de ocară, Și-n cursa diavolului – el – Să cadă-apoi, în acest fel.
8Diaconii, de-asemenea, Trebuie, cinste, a avea. Câștig mârșav, să nu dorească, Nici două fețe, să vădească, Nici vin, prea mult, ei să nu beie, Ci cumpătați, mereu, să steie
9Și să păstreze, ne-ncetat – Ținându-și cugetul curat – Taina credinței. Căutați
10Ca, mai întâi, să-i cercetați, Dacă n-au nici o meteahană Și dacă sunt fără prihană – Ca să știți tot – și-abia apoi, Diaconi, să îi faceți voi.
11Femeile, de-asemenea Trebuie, cinste, a avea; Clevetitoare, să nu fie; Cu cumpătare să se ție Și, credincioase, să se-arate Apoi, în lucrurile toate.
12Diaconii vor fi bărbați, Cu o nevastă, însurați, Cari știu, copiii, a și-i ține Și își conduc casele, bine.
13Căci cei cari bine doar slujesc Ca și diaconi, dobândesc Un loc fruntaș – fără-ndoială – Precum și-o mare îndrăzneală, În crezul ce-l avem, de sus, În Domnul nost’, Hristos Iisus.
14Îți scriu aceste lucruri, vrând, Să te revăd, cât mai curând, Și am astă nădejde-n mine, Că iute, am să vin la tine.
15Dar dacă zăbovesc, să știi Cum să te porți, cum să te ții, Neîncetat, în casa care Al nostru Dumnezeu o are – Casă care-i întruchipată De-a Lui Biserică curată – Și-i stâlp al adevărului, Precum și temelia lui.
16Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”