1Iată acum, cetele lor, Din rândul ușierilor: Din Coreiți: Meșelemia. În ce privește seminția, Pe Core, el îl are tată Și în Asaf este aflată Casa din care a ieșit.
2Meșelemia a primit Șapte feciori. Întâi născut, Pe Zaharia, l-a avut. Al doilea e Iediael; Zebadia e după el; Al patrulea s-a întrupat Cel care-i, Iatniel, chemat;
3Elam este al cincilea, Iar Iohanan al șaselea. Al șaptelea s-a dovedit, Eleoenai, a fi numit.
4Iată-i pe fiii cei pe care Obed-Edom, urmași, îi are: Întâi, Șemaia s-a-ntrupat, De Iozabad fiind urmat. Ioah, al treilea, a venit; Al patrulea-i, Sacar, numit; Al cincilea-i Netaneel;
5Al șaselea e Amiel, Iar Isahar e-al șaptelea Și Peultai al optulea. Pe acești oameni, ne-ncetat, Domnul i-a binecuvântat.
6Șemaia, fii, a zămislit Și-n urmă ei au stăpânit În casele tatălui lor, Pentru că-n fața tuturor, Oameni-aceștia se vădeau Că multă vitejie-aveau.
7Șemaia-ntâi l-a zămislit Pe cel cari, Otni, s-a numit; Apoi urmează Refael; Obed apare după el, Cu Elzabad și ai săi frați. Viteji erau acești bărbați. Unul, Elihu s-a chemat Și-apoi Semaia l-a urmat.
8Aceștia-s fiii cei pe care, Obed-Edom, urmași, îi are. Șaizeci și doi se dovedeau Oameni-aceștia. Ei erau, De vlagă plini și de putere, Așa precum slujba le cere.
9Fiii și frații cei pe care Meșelemia-n lume-i are, Viteji și curajoși erau Și optsprezece se vădeau.
10Iată-i acum pe-acei copii, Dintre ai lui Merari fii: Hosa, pe Șimri, l-a avut. El nu era întâi născut, Dar căpitan fusese, iată, Fiind pus chiar de al său tată.
11Al doilea era Hilchia; Al treilea e Tebalia, Iar Zaharia, negreșit, Al patrulea s-a dovedit. Hosa avuse fii și frați: Sunt treisprezece-acești bărbați.
12Aceste cete au primit Sarcina de a fi păzit Casa lui Dumnezeu. Erau Cete cari căpitani aveau, Puși ca să steie-n fruntea lor, Aleși din rândul fraților. Oamenii lor se dovedeau Precum că ușieri erau, Iar cetele ce-s rânduite, Sunt, pe familii, întocmite.
13La sorți, ieșit-a fiecare, Atât cel mic, cât și cel mare, Iar după-ale părinților Case, erau cetele lor.
14Lui Șelemia i-a ieșit, La sorți, partea de răsărit. Lui Zaharia, acel care Pe Șelemia, tată-l are, Prin sorți apoi, îi fuse dată Partea în miazănoapte-aflată. El era om bine văzut, Drept sfetnic înțelept, știut.
15Obed-Edom a căpătat, Apoi, partea ce s-a aflat, La miazăzi. Ai săi feciori, Puși fost-au, drept răspunzători, De casa magaziilor, Care – prin sorți – li s-a dat lor.
16Șipim și Hosa – amândoi – Prin sorți, au dobândit apoi, Partea de la apus. Aveau Și-o poartă pe care-o păzeau. Poarta e, Șalechet, chemată, Iar ea fusese așezată Pe drumul care ducea sus. În fața porții, străji, s-au pus – Una în fața alteia – Veghind, necontenit, la ea.
17La poarta de la răsărit, Șase erau, de neam Levit. La miazănoapte se aflau Patru, care, pe zi, erau. Alți patru, cari slujeau pe zi, Erau puși și la miazăzi. Patru din ai lui Levi fii De strajă-au fost la magazii: Doi, într-un loc, slujba-și făceau, Iar alți doi, în alt loc, erau.
18Spre mahala – către apus – Pe drum, alți patru inși s-au pus. Tot înspre mahala apoi, De strajă, au mai fost puși doi.
19Acestea sunt cetele lor – Cele-ale ușierilor – Luate dintre Coreiți Precum și dintre Merariți.
20Un om Levit, zis Ahia, Pus fost-a, grijă a avea De visteriile pe care Casa lui Dumnezeu le are Și – totodată – de acele Cari lucruri sfinte-aveau în ele.
21Din neamul Gherșoniților – Din căpeteniile lor – Aleși au fost acei pe care Casa lui Laedan îi are. Întâiul sorț a fost luat De Iehieli. L-au urmat
22Doi fii: Zetam, iar după el, Venise rândul lui Ioel. Oameni-aceștia se vădeau Precum că-nsărcinați erau Cu visteriile pe care Casa lui Dumnezeu le are.
23Din Amramiți, Ițehariți, Uzieliți și Hebroniți,
24Ales fusese Șebuel. Al lui Gherșom fiu, este el Și al lui Moise, negreșit. De visterii s-a îngrijit.
25Din frații lui – cari s-au vădit, Din Eliezer, că au ieșit – A fost ales Rehabia; Un fiu, apoi, și el avea, Căci pe Isaia îl născuse, Care la rându-i, îl avuse Pe cel care-i Ioram chemat, Din care Zicri s-a-ntrupat Și l-a născut pe Șelomit,
26Pe-acela care a venit Și împreună cu-ai săi frați, De pază fost-au așezați La visterii, unde, aflate Sunt lucruri sfinte, închinate De David, de aceia cari– Peste familii – sunt mai mari Și de cei care se vădeau Drept căpetenii că erau Pe cetele de mii și sute.
27Deci lucrurile-n pază-avute, Lui Dumnezeu Îi erau date – Din prada de război luate – Spre-a întreține Casa care Domnul lui Israel o are.
28Tot ce-nchinase Samuel Prorocul, Saul – după el – Fiul lui Chis, apoi Abner – Cel care, fiu, îi e lui Ner – Și-apoi Ioab – acel pe care Țeruia, drept fecior, îl are – Lui Șelomit i s-a lăsat În pază. Ajutor i-au dat Și frații săi, cari se vădeau Că-n slujbă-alături îi erau.
29Iată-i pe cei – la sorți ieșiți – Din neamul de Iețehariți: Chenania, cu ai săi frați, Fuseseră-ntrebuințați, Pentru popor, ca dregători, Precum și ca judecători.
30Apoi, din oamenii pe care Neamul de Hebroniți îi are, A fost ales Hașabia Și frații săi, de-asemenea. O mie șapte sute, ei S-au dovedit. Oameni-acei, Plini de curaj, se arătau Și vitejie dovedeau. Tocmai de-aceea, li s-a dat Sarcina de a fi vegheat Hotarele din asfințit, Acelea care s-au găsit Dincoace de Iordan. Toți cei Care fuseseră cu ei Vegheau la slujba Domnului, Precum și-a împăratului.
31Când patruzeci de ani făcea David de când împărățea, Mari cercetări s-au fost făcut Care-n vedere i-au avut Pe Hebroniți. În fruntea lor, Fusese – drept conducător – Ieria. Când s-a cercetat, Oameni viteji – mulți – s-au aflat, În rândul Hebroniților. Mulți se aflau – din neamul lor – La Iaezerul cel pe care Țara lui Galaad îl are.
32Frații pe care îi avea Mai marele lor – Ieria – Oameni viteji se dovedeau Și în familii, capi, erau; Iar cercetările făcute, La două mii și șapte sute, Au arătat numărul lor. Curajul Hebroniților I-a fost pe plac la împărat. David, astfel, i-a așezat – Drept căpitani – peste Gadiți, Apoi și peste Rubeniți, Precum și peste jumătate Din casele-n Manase-aflate. Oameni-aceștia împlineau Însărcinarea ce-o aveau, Veghind la slujba Domnului, Precum și-a împăratului.