1 Chronicles 20
1 În anul următor apoi – Pe vremea când, pentru război, Toți împărații își strângeau Oștirea și se pregăteau – Ioab, cu toată oastea lui, Din țara Israelului A fost trimis să cucerească Și-n urmă-apoi, să pustiască Întreg ținutul cel pe care Poporul lui Amon îl are. El, de la David, a primit Poruncă de-a fi-ncercuit Cetatea Raba. Imediat, Ioab, la luptă, a plecat, În timp ce David a rămas Singur acasă-n acel ceas. El la Ierusalim ședea Și de acolo cârmuia. Ioab, Raba, a-ncercuit-o Și-n urmă el a nimicit-o.
2 De la cel care, împărat, Era în Raba, a luat Cununa cea împărătească. Ea s-a vădit să cântărească – În aur – un talant. Avea Și pietre scumpe prinse-n ea. Apoi, cu ea s-a-ncoronat David, în Raba, împărat Și-n urmă, prăzi îmbelșugate Au fost luate din cetate.
3 Uciși au fost, cu mic, cu mare, Locuitorii cei pe care, Cetatea Raba i-a avut. Prin ferăstraie i-au trecut Și cu topoare i-au tăiat. La fel, apoi, s-a întâmplat Cu tot poporul Amonit, Cari în cetăți a locuit. David, în fruntea oștilor – Cu tot al său întreg popor – Către Ierusalim apoi, Luat-a drumul, înapoi.
4 După aceea, a urmat Lupta cari, la Ghezer, s-a dat, Iar Sibecai l-a doborât Pe Sipai și l-a omorât. Sipai e Filisteanul care, Pe Rafa, drept părinte-l are, Iar Sibecai s-a potrivit, De neam, să fie Hușatit. Neamul de Filisteni, de-ndat’, Smerit apoi, s-a arătat.
5 Pe urmă, s-a vădit să fie Încă o mare bătălie, Iar Elhanan – acela care, Părinte, pe Iair, îl are – La fratele lui Goliat – Lahumi – cel venit din Gat, Înfuriat s-a repezit Și-apoi, de moarte, l-a lovit. O suliță omul avea, Cu un mâner ce aducea Asemeni unui sul țesut, Dar Elhanan nu s-a temut. Asupra lui a tăbărât, De-ndată, și l-a omorât.
6 O bătălie s-a mai dat, Care avut-a loc la Gat. Oștirile de Filisteni, Un om aveau printre oșteni, Cari o statură mare-avea. La mâini – și-apoi asemenea Și la picioare – s-a văzut Că multe degete-a avut. La mâini avea – la fiecare – Tot câte șase; la picioare Tot șase degete avuse, Căci în ăst fel, el se născuse. Se știe dar, că numărate, Sunt douăzeci și patru toate. De neam, din Rafa, era el,
7 Iar pe poporul Israel, Mereu, doar l-a batjocorit. Atunci, în față, i-a ieșit Chiar Ionatan, acela care, Pe Șimea, drept părinte-l are, Frate cu David. Mâniat, Pe Filistean l-a atacat, Jos, la pământ la doborât Îndată, și l-a omorât.
8 Oameni-aceștia se vădeau Că ai lui Rafa fii erau Și că în Gat au fost născuți. Când Filisteni-au fost bătuți De Israel, acești feciori, De ai lui David slujitori Au fost înfrânți și, negreșit, În felu-acesta au pierit.