1 Chronicles 14
1 Hiram – cel care, împărat, Era în Tir încoronat – La David, soli, a repezit, Prin care el i-a dăruit Lemne de cedru și tâmplari Să le cioplească, și pietrari. Ei – pentru David – de îndată, Făcură-o casă minunată.
2 Atuncea, David a știut Că Dumnezeu îi este scut, Și că-ntărită-i e, prin El, Împărăția-n Israel, Din pricina poporului Care era al Domnului.
3 Când la Ierusalim a stat – După ce-ajunse împărat – David și-a mai luat apoi, Și câteva neveste noi. Nevestele ce le-a avut Acolo-n urmă i-au născut Feciori și fete, negreșit.
4 Iată ce nume au primit Copii care-i dobândise, Când la Ierusalim venise: Primul, Șamua, e numit; Șobab, al doilea, a venit; Natan, apoi, s-a întrupat, Fiind de Solomon urmat.
5 Ibhar e cel cari se-ntrupează, Iar Elișua îl urmează; Elifelet a mai venit.
6 Noga mai fost-a zămislit, Nefeg, urmat de Iafia,
7 Iar Elișama se năștea În urmă-le, cu încă doi: Cu Beliada, iar apoi Elifelet a fost chemat Cel care, șirul, l-a-ncheiat.
8 Vestea că David a ajuns Ca împărat să fie uns Peste întregul Israel, Iute s-a-ntins și-n acest fel, Toți Filistenii au aflat. Atuncea, ei l-au căutat, Dar David, știre, a primit Și înainte le-a ieșit.
9 În valea Refaim chemată, S-a răspândit oștirea toată A neamului de Filisteni.
10 Văzând mulțimea de oșteni, David, pe Domnul, L-a-ntrebat: „Să merg acuma, să mă bat Cu oastea Filistenilor? Am să înfrâng oștirea lor?” Domnul a zis: „Du-te, căci Eu Am să te însoțesc, mereu, Pentru că am găsit cu cale, Pradă să-i las, mâinilor tale.”
11 Cum Domnul zise, a făcut David atunci, și i-a bătut Pe Filisteni, în locul care, Bal-Perațim, drept nume, are. David – în urmă – a vorbit: „Domnul – acum – i-a risipit Pe-ai mei vrăjmași, din fața mea. Ei au fugit asemenea Apelor ce se rup.” Astfel, David, pentru locul acel, Găsi un nume potrivit: „Bal-Perațim”, el l-a numit.
12 Când Filisteni-au fost învinși, De spaimă mare-au fost cuprinși. Idolii, ei și i-au lăsat Fugind, iar David, foc, le-a dat.
13 Însă în vale, mai apoi, S-a strâns din nou, pentru război, Tot neamul Filistenilor.
14 David, văzând numărul lor, Lui Dumnezeu, I-a cerut sfat, Iar Domnul i-a răspuns de-ndat’: „Nu te sui-mpotriva lor, Ci du-te-n fața duzilor, Să te așezi cu oastea ta. Acolo, tu vei aștepta,
15 Până când ai ca să auzi Vuiet de pași trecând prin duzi. Atuncea doar, să te grăbești Și la război să te pornești, Căci Domnul însuși va lupta, În acel ceas, în fața ta Și-i va zdrobi pe Filisteni.”
16 David și cu ai săi oșteni, Cum a zis Domnul, a făcut. Pe Filisteni, ei i-au bătut Din Gabaon chiar începând Și pân’ la Ghezer ajungând.
17 Faima lui David a sporit Și-n țară, ea s-a răspândit, Căci printre neamuri, de temut, Domnul, atuncea, l-a făcut.